Salariile, condițiile de lucru și șansa de a evolua profesional sunt principalele motive pentru care mii de angajați veniți din Asia sau din alte regiuni își construiesc cariere în companiile românești. Elena Panțiru, vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) a explicat pentru Digi24 cât câștigă lunar un muncitor strain angajat în România.
Din punct de vedere fiscal, imigranții sunt tratați identic cu angajații români. Din salariul brut li se rețin lunar contribuțiile obligatorii, iar angajatorii achită suplimentar contribuția asiguratorie pentru muncă.
Cât câștigă lunar un muncitor străin în România
„Salariile străinilor sunt similare cu cele ale cetățenilor români, iar valoarea acestora depinde de domeniu și calificarea persoanei în cauză. Să luăm în considerare că, în cazul profesiilor care implică pregătire și experiență, veniturile sunt mai mari. În funcție de domeniu și de pregătirea lucrătorului străin, salariile sunt diferite. De exemplu: în constructii, pentru muncitori necalificați, salariile pornesc de la 4.800 lei brut, cu bonuri de masă și cazarea asigurate de către angajator, iar pentru cei calificați salariile sunt mai mari și cresc individual, în funcție de performanțe. În domeniul hotelier, pentru muncitorii necalificați, salariile încep de la 4.050 lei, cazarea și masa asigurate. Și aici, în funcție de pregătirea profesională și nivelul de calificare, se aplică o altă grilă de salarizare. În funcție de performanțe se acordă și bonusuri.
Indiferent de domeniu, niciun străin nu primește un venit lunar mai mic decât salariul minim pe economie din România. (De asemenea, angajatul are întotdeauna cazarea și masa asigurate.) Pe de altă parte, sunt foarte mulți străini care muncesc și evoluează în domeniul în care activează, iar atunci angajatorul solicită de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) schimbarea funcției într-un post mai sus în organigramă. Schimbarea funcției vine automat la pachet cu majorarea veniturilor. Angajatorii au obligația să transmită autorităților schimbările de salariu, procedură pe care noi o îndeplinim și nu întâlnim venituri în scădere”, a explicat Elena Panțiru, vicepreședintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM).
Câte avize de angajare au fost emise în acest an
„Până la data de 08.10.2025 au fost emise 74.512 avize de muncă pentru cetățeni nou admiși (nou admiși sunt cei care au obținu un aviz si nu se află pe teritoriul Românie). Până la data de 30.09.2025 au fost emise 84.826 de avize de muncă pentru cetățeni străini (pentru străini nou admiși sau pentru străini aflați deja în România care au schimbat angajatorul, funcția sau alte cazuri) Conform datelor transmise de Inspectoratul General pentru Imigrări, în primele nouă luni ale acestui an au fost emise 84.125 de avize pentru lucrători permanenți, 262 pentru lucrători detașați, 214 pentru lucrători înalt calificați, 44 pentru schimbarea funcției în cadrul aceluiași angajator, 177 pentru lucrători sezonieri, precum și 4 pentru programul au pair și un aviz pentru un stagiar”.
Diferența dintre avizul de muncă și permisul de ședere
Aviz de muncă – reprezintă documentul emis de Inspectoratul General (IGI) pentru Imigrări, la cererea unui angajator din România, fie că este vorba de persoană fizică sau de persoană juridică, prin care obține dreptul de a angaja un străin pe o anumită funcție. (Atât străinul cât și funcția acestuia sunt determinate la momentul solicitării.)
Permis de ședere – reprezintă prelungirea dreptului de şedere temporară în scop de muncă/detașare/etc acordat prin viza de lungă ședere, dacă după intrarea străinului în Romania se prezintă la IGI cu un set de documente (dovada spațiului de locuit, adeverința medicală, taxe) și dacă, bineînteles, are încheiat un contract de muncă pentru o perioadă de minim 1 an. În concluzie, avizul de muncă îi dă dreptul unui angajator să angajeze un strain, iar permisul de ședere este dreptul străinului de a presta muncă/ de a avea o reședința în România/ de a locui cu familia /etc – se acordă diferit ca scop și timp.
A.C.
