Anul 2026 se conturează ca o perioadă de tranziție pentru politica monetară, fără schimbări bruște în ceea ce privește costul creditelor. Mesajele transmise de principalele bănci centrale arată că dobânzile vor rămâne, cel puțin în prima parte a anului, la niveluri relativ ridicate, iar eventualele reduceri vor fi prudente și dependente de evoluția inflației și a finanțelor publice.
În România, poziția Banca Națională a României indică prudență. Dobânda de politică monetară a fost menținută la un nivel ridicat pe parcursul anului 2025, iar oficialii băncii centrale au semnalat că presiunile fiscale și nivelul datoriei publice limitează spațiul de manevră pentru reduceri rapide ale dobânzilor, scrie bugetul.ro
BNR transmite că dobânzile vor scădea doar dacă dezechilibrele fiscale se temperează
Mesajele venite din partea conducerii BNR arată că statul român se împrumută la dobânzi ridicate, ceea ce se reflectă în întreg sistemul financiar. Atât timp cât titlurile de stat oferă randamente mari, băncile sunt nevoite să mențină dobânzi atractive la depozite, iar acest lucru se transferă automat și către credite.
În acest context, ratele la creditele cu dobândă variabilă rămân vulnerabile. Chiar dacă inflația ar continua să scadă gradual în 2026, efectele asupra ratelor plătite de populație ar fi întârziate. O eventuală relaxare a dobânzii-cheie ar putea apărea abia în a doua jumătate a anului, iar impactul asupra ratelor lunare ar fi unul gradual, nu imediat.
Banca Centrală Europeană anticipează stabilitate, nu ieftiniri rapide
La nivelul zonei euro, Banca Centrală Europeană transmite un mesaj similar de prudență. Prognozele oficiale indică o inflație apropiată de ținta de 2% în 2026, dar creșterea economică rămâne modestă, ceea ce face improbabil un ciclu accelerat de reduceri de dobândă.
Pentru consumatorii și companiile din zona euro, acest lucru înseamnă stabilitate relativă a ratelor, dar nu o scădere semnificativă a costurilor de finanțare. Băncile comerciale vor continua să ofere credite la dobânzi comparabile cu cele din 2025, în lipsa unor șocuri economice majore sau a unei accelerări clare a creșterii economice.
L.M.
