Activitatea celor două reactoare de la Cernavodă nu poate fi reluată în următoarea perioadă, pe fondul nivelului critic al Dunării și al prognozelor hidrologice nefavorabile. Autoritățile dau asigurări că securitatea nucleară nu este pusă în pericol, însă o eventuală repornire a centralei ar putea fi luată în calcul abia la jumătatea lunii octombrie. Până atunci, sistemul energetic național se bazează masiv pe importuri și pe turarea la maximum a capacităților interne pe cărbune și gaze.
Situația la Centrala Nucleară de la Cernavodă se menține incertă, după ce scăderea accentuată a debitului Dunării a făcut imposibilă funcționarea în parametri optimi a sistemelor de răcire. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, datele hidrologice pentru următoarele zece zile nu indică o ameliorare care să permită repornirea unităților nucleare.
“La Cernavodă situaţia este în continuare rezervată. Avem prognoză pe următoarele 10 zile care arată că nu vom avea un nivel al debitului la intrarea în ţară şi un nivel al apei la Cernavodă pentru redeschiderea în siguranţă a celor două reactoare pentru a avea apa necesară pentru pompele de răcire ale reactoarelor. Deci, în următoarele 10 zile (…) nu întrevedem posibilitatea de a redeschide Centrala de la Cernavodă”, a declarat Cristian Bușoi la un post de televiziune.
Orizont de așteptare prelungit până la jumătatea lunii octombrie
Deși în ultimele zile s-au înregistrat creșteri ușoare ale nivelului fluviului, specialiștii avertizează că tendința se va inversa din nou în perioada imediat următoare. În aceste condiții, o analiză concretă privind repornirea reactoarelor este amânată pentru mijlocul lunii octombrie, decizia finală depinzând strict de evoluția debitului și de actualizarea prognozelor hidrologice.
În pofida acestor dificultăți operaționale, reprezentanții Ministerului Energiei subliniază că centrala se află în deplină siguranță și că există protocoale clare pentru gestionarea oricărei evoluții hidrologice.
“Avem chiar debit în scădere în următoarele zile, au fost două-trei zile de uşoare creşteri, dar în următoarele zile avem şi scăderi importante, nu cât să ne alarmăm, nu cât să existe cel mai mic semn de întrebare în legătură cu securitatea, oricum există planuri de rezervă, există comitete pregătite pentru orice fel de situaţie, dar nu, din păcate, la un nivel care să ne permită redeschiderea”, a mai explicat secretarul de stat.
Cum este compensată lipsa energiei nucleare în sistemul național
Absența producției de la Cernavodă lasă un gol semnificativ în Sistemul Energetic Național, care trebuie acoperit rapid din surse alternative. Conform declarațiilor oficiale, România apelează în prezent la un mix format din cele patru grupuri pe cărbune ale Complexului Energetic Oltenia, centralele pe gaze naturale operate la capacitate maximă și producția din surse regenerabile. Cu toate acestea, producția internă nu reușește să acopere integral consumul.
“Importurile au rămas, însă, principala sursă”, a precizat Cristian Bușoi.
Volumul de energie electrică adus din afara granițelor fluctuează considerabil de la o oră la alta, fiind direct influențat de randamentul parcurilor fotovoltaice și eoliene. Pe parcursul zilei, aportul energiei verzi atenuează presiunea asupra rețelei naționale, însă în intervalele în care vântul și soarele nu asigură o producție suficientă, dependența de energia din import crește vizibil.
Astfel, la orele serii, vârful de consum a impus importuri cuprinse între mai puțin de 1.500 MW și 2.500 MW, în funcție de evoluția producției eoliene.
Daniel ALBU
