Apărut în fotografiile realizate de roverul Perseverance al NASA în timpul explorării versantului vestic al craterului Jezero, strania formațiune cu chip uman seamănă cu o față mumificată.
În imaginile trimise de vehiculele care explorează suprafața marțiană, Planeta Roșie ni se înfățișează în toată splendoarea sa, dar dezvăluie adesea și structuri misterioase. Un astfel de exemplu a fost surprins de roverul Perseverance pe 27 septembrie 2024, când acesta explora versantul vestic al craterului Jezero: fotografia arată ceea ce pare a fi un chip uman care iese din solul marțian. Cu toate acestea, nu este vorba de capul vreunui hominid îndrăzneț care ar fi ajuns pe Planeta Roșie și nici de un marțian cu trăsături umane, ci doar de o formațiune stâncoasă neobișnuită. În realitate, nu este decât o rocă erodată, iar forma ei bizară creează o iluzie.
Văzut prin Mastcam-Z, camera roverului Perseverance, peisajele de pe Marte incită imaginația, iar fenomenul numit pareidolie – tendința noastră de a vedea chipuri umane acolo unde nu sunt – joacă un rol important. Astfel, ceea ce pare a fi un chip uman este, de fapt, o rocă erodată, probabil din gresie, modelată de vânt și, în trecut, de apă. Această eroziune i-a conferit trăsături ce amintesc de un chip uman îmbătrânit, aproape mumificat.
Din unghiul în care a fost surprinsă de Mastcam-Z, roca pare întinsă pe o parte, iar umbrele accentuează trăsături precum arcadele sprâncenelor, nasul, gura și bărbia.
Fotografia, selectată drept „imaginea săptămânii” în cadrul misiunii Perseverance, nu este prima care sugerează forme de viață extraterestre. În trecut, au fost raportate imagini cu ceea ce părea a fi botul unui urs, un femur, un Bigfoot în miniatură și chiar insecte ciudate. Alte imagini bizare au condus la speculații despre existența unui portal marțian, care s-a dovedit a fi doar o fisură în stâncă.
Misiunea roverului Perseverance
După trei ani și jumătate de explorare a craterului Jezero și a deltei unui râu străvechi, roverul Perseverance a început să urce versantul vestic al craterului. Ascensiunea, începută la 19 august 2024, marchează cea de-a cincea campanie științifică a misiunii NASA, după ce roverul a aterizat în crater la 18 februarie 2021.
Până acum, Perseverance a colectat 22 de probe de rocă și a parcurs aproximativ 30 de kilometri. Deși roverul a îndeplinit deja multe obiective, este încă într-o formă excelentă pentru a studia partea superioară a craterului. Două regiuni, Pico Turquino și Witch Hazel Hill, sunt considerate prioritare.
Pico Turquino pare să conțină fracturi antice cauzate de activitatea hidrotermală din trecutul îndepărtat al planetei, în timp ce Witch Hazel Hill conține materiale stratificate care datează dintr-o perioadă în care clima pe Marte era diferită de cea actuală.
Deși probele colectate până acum au fost valoroase, echipa NASA se așteaptă la descoperiri și mai importante în viitor. „Probele noastre constituie deja o colecție incredibil de interesantă din punct de vedere științific, dar ne așteptăm ca marginea craterului să ofere și mai multe probe care să ne ajute să înțelegem istoria geologică a planetei Marte”, a declarat Eleni Ravanis, cercetător la Universitatea Hawaii și membru al echipei Perseverance. Ravanis a explicat că aceste roci sunt din cea mai veche crustă a planetei și ar putea proveni din medii vechi, potențial locuibile, care nu au fost încă explorate, potrivit știripesurse.ro.
L.B.
