Colegiul Medicilor din România consideră că actualul sistem al polițelor de malpraxis este ineficient și nu oferă o protecție reală medicilor.
În prezent, acestea includ numeroase clauze de exonerare astfel încât nu acoperă despăgubirile morale și multe alte situații sunt excluse de la plata despăgubirilor
În cadrul dezbaterilor publice lansate de către Colegiul Medicilor pe tema gestionării greșelilor medicale în România, care au continuat ieri la Universitatea de Medicină și Farmacie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, participanții au căzut de acord asupra faptului că actualul sistem al polițelor de malpraxis nu este eficient și nu oferă o protecție reală medicilor.
“Polițele de malpraxis cuprind foarte multe clauze de exonerare și nu acoperă, de exemplu, despăgubirile morale. Medicii plătesc prime de asigurare mici dar în caz de malpraxis, medicul nu este în mod real protejat de această poliță”, spune prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.
Reprezentanții prezenți la dezbatere au apreciat faptul că plata despăgubirilor materiale și morale pentru pacienții care au suferit prejudicii trebuie preluată în mod real și efectiv de asigurători în temeiul poliței de malpraxis.
Printre soluțiile luate în calcul în cadrul discuțiilor de la Târgu Mureș, la care au luat parte reprezentanți ai Colegiului Medicilor din Sibiu, Bistrița Năsăud, Brașov, Harghita, Covasna și Târgu Mureș, se numără și introducerea unor clauze obligatorii în polițele de malpraxis astfel încât asigurătorii să fie parte în dosarele civile de răspundere a medicilor.
“Realitatea este că, în România, în caz de malpraxis, medicul se găsește de cele mai multe ori singur în fața instanței. Deși, așa cum am subliniat în cadrul primei noastre dezbateri publice asupra modului de gestionare a greșelii, organisme internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății subliniază faptul că factorii ce țin de sistem – resursele umane limitate, dotarea insuficientă, circuitele necorespunzătoare din unitățile sanitare, absența unor protocoale clare de îngrijire medicală etc – sunt principalii responsabili de apariția erorilor medicale. Dacă în alte țări, precum Franța, clinica, sistemul de asigurări și sistemul medical în ansamblu își asumă responsabilitatea și intervin, din păcate România asistăm la situația în care medicul este pe cont propriu. De cele mai multe ori, spitalul se regăsește ca parte în dosar doar pentru că pacientul consideră că acesta are un grad mai mare de solvabilitate și solicită să răspundă solidar cu medicul. Aceasta este din păcate în acest moment realitatea din România. Iar acest lucru creează o presiune psihologică enormă asupra medicilor”, spune prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.
În opinia reprezentanților CMR și majorității participanților, polița pentru malpraxis ar trebui să fie similară polițelor RCA astfel încât asigurătorul să fie obligatoriu alături de medic în fața instanței civile iar polița să acopere cu adevărat riscul în caz de malpraxis.
O astfel de schimbare va duce cel mai probabil la creșterea primelor de asigurare pentru polițele de malpraxis, a apreciat majoritatea participanților, dar este de preferat ca medicii să achite mai mult pentru o poliță care să protejeze cu adevărat decât achitarea unor sume mai mici în schimbul cărora medicii să ne beneficieze în mod real de nicio protecție.
Colegiul Medicilor din România a demarat o serie de dezbateri publice, cu participarea medicilor, reprezentanților presei, asociațiilor de pacienți, societății civile și sindicatelor din domeniul medical, care aduc în discuție deficiențele sistemului de gestionare a greșelii medicale în România.
În cadrul primei dezbateri desfășurate la București, participanții au subliniat importanța raportării voluntare și analizei detaliate a greșelilor medicale într-un sistem nepunitiv, pentru a evita repetarea acestora pe viitor și a îmbunătăți calitatea actului medical.
Reprezentanții Colegiului Medicilor au declarat că pacientul are un drept incontestabil de a primi, într-un timp rezonabil, compensații financiare în cazul în care o greșeală medicală i-a cauzat o suferință sau un prejudiciu pacientului.
În acest sens, sunt necesare modificări legislative care să permită o soluționare mult mai rapidă a dosarelor de răspundere civilă în caz de malpraxis.
În plus, se impune și întărirea mecanismelor de răspundere disciplinară astfel încât, în cazul greșelilor grave sau repetate, de exemplu, să intervină ridicarea dreptului de practică a medicului pentru a proteja alți pacienți.
În scopul eficientizării mecanismului de răspundere civilă, reprezentanții Colegiului Medicilor au propus în cadrul dezbaterii din 16 noiembrie de la Timișoara înființarea unui corp al experților medicali care să realizeze expertiza judiciară.
Medici acreditați din toate specialitățile și care cunosc foarte bine practica medicală, aceștia vor oferi expertiză medicală instanțelor civile astfel încât să lămurească dacă este un caz de malpraxis sau nu. Spre deosebire de alte domenii unde expertiza judiciară este realizată de experți independenți acreditați, cea în domeniul malpraxisului este realizată acum de către serviciile de medicină legală la nivel teritorial și respectiv Institutul Național de Medicină Legală.
Sistemul actual nu funcționează și există întârzieri care pot ajunge de la câteva luni la câțiva ani. În plus, practica CEDO a arătat că sistemul actual nu asigură independența expertizei judiciare în cauzele de malpraxis, sistemul de medicină legală fiind direct subordonat autorităților din domeniul sănătății. Dezbaterile vor continua în lunile ianuarie și februarie 2023 la Cluj, Iași și Craiova.
A.V
