Dragoș Benea, social-democratul responsabil cu reforma administrativ-teritorială, a anunțat luni, după ședința Biroului Politic Național al PSD, că se lucrează la mai multe scenarii privind comasarea localităților mici. Potrivit acestuia, unul dintre scenarii prevede comasarea tuturor comunelor sub 3.000 de locuitori, dar și a orașelor care nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori. În județul Constanța, potrivit recensământului din 2021, în această situație ar fi 5 orașe: Hârșova, Techirghiol, Murfatlar, Eforie și Negru Vodă.
Focus Press a vorbit cu cei cinci primari din localitățile sub 10.000 de locuitori pentru a afla cum văd această eventuală comasare.
Primarul din Techirghiol, Iulian Soceanu, crede că o asemenea reorganizare ar trebui să plece de la puterea financiară a localității respective: „Referitor la posibilitatea unei reorganizări administrative și a pragului vehiculat de sub 10.000 de locuitori pentru orașe, noi ne vom supune deciziilor legiuitorului. În momentul de față, Techirghiolul are aproximativ 8.400 – 8.500 de locuitori, situându-se sub acest prag, ceea ce ar putea însemna, pe propunerea actuală, transformarea noastră din oraș în comună – o schimbare în principal de titulatură, fără ca acest lucru să ne afecteze activitatea în mod dramatic. Totuși, cred că o astfel de reorganizare administrativă nu ar trebui să plece de la numărul populației, ci în primul rând de la puterea financiară a localității respective. Atâta timp cât o comunitate are capacitatea financiară de a-și susține cheltuielile de funcționare, ea poate deveni un pol în jurul căruia să se alipească localitățile din jur care nu își pot acoperi bugetele proprii. Puterea financiară trebuie să fie factorul primordial în momentul în care se fac aceste comasări. Deocamdată discutăm despre un proiect, sunt multe aspecte tehnice de clarificat până în 2028, iar noi vom respecta varianta finală stabilită”, a declarat primarul din Techirghiol.
Viorel Ionescu: o astfel de reformă trebuia făcută de multă vreme
În privința orașului Hârșova, primarul de aici a declarat că de fapt localitatea are peste 10.000 de locuitori însă ar fi de acord cu o reformă admnistrativă: „Referitor la situația statistică și la numărul de locuitori, cred că s-au făcut anumite confuzii. De exemplu, în anul 2024 am avut 8.221 de votanți doar pe listele electorale. Însă, conform raportărilor de la evidența populației (SPCLC), numărul total ajunge la aproximativ 10.600 – în unele statistici chiar 11.200 –, ceea ce înseamnă că ne încadrăm oricum peste pragul de 10.000 de locuitori. Chiar și dacă ne-am afla sub acest prag, nu ne-am face nicio problemă, deoarece într-o viitoare reorganizare administrativă localitățile mai mici din jur s-ar comasa firesc în jurul orașului nostru. Din punctul meu de vedere, salut și susțin această formă de reorganizare administrativă. Cât privește stabilirea exactă a pragurilor – fie că vorbim de comune sau orașe –, acestea țin de deciziile de la București. Cert este că o astfel de reformă trebuia făcută de multă vreme și este absolut necesară pentru a alinia viața administrativă a țării la realitățile actuale, nemaiputând funcționa pe structuri stabilite încă din anii ’60”, a transmis Viorel Ionescu.
Robert Șerban: o reorganizare administrativă este absolut necesară în perioada următoare
Și Eforie are peste 10.000 de locuitori potrivit primarului Robert Șerban astfel că nu s-ar încadra într-o eventuală reformă admnistrativă: „Referitor la situația recensământului și a numărului de locuitori, datele arată că în trecut aveam înregistrate în jur de 8.500 de persoane. Totuși, luând în calcul și persoanele identificate în urma regularizării sau pe cele plecate din țară, numărul total ajunge la aproximativ 10.512 – 10.700 de locuitori. Această dinamică și viitoarele măsuri de asumare guvernamentală nu ne afectează în mod direct momentan. Însă, de principiu, este clar și evident că o reorganizare administrativă este absolut necesară în perioada următoare”, a declarat Robert Șerban.
Gheorghe Cojocaru: prioritatea ar trebui să fie eficientizarea structurilor mari
Gheorghe Cojocaru, primarul din Murfatlar, consideră că alta ar trebui să fie prioritatea în acest moment: „Referitor la discuțiile privind pragul de 10.000 de locuitori și posibila reorganizare administrativă prin care unele orașe ar putea deveni comune – așa cum s-a pus problema inclusiv în cazul Murfatlarului –, consider că simplul criteriu demografic este insuficient și eronat. O analiză corectă nu ar trebui să se bazeze strict pe numărul populației, ci în primul rând pe puterea financiară, pe infrastructura existentă și pe rolul de pol de creștere al acelei localități. Dacă ne uităm la situația reală de la evidența populației, Murfatlarul depășește pragul de 10.000 de locuitori, încadrându-se cu succes în rândul localităților care își păstrează statutul. Dincolo de cifre însă, un oraș poate avea o populație situată în jurul acestui prag, dar să dispună de facilități esențiale (cum ar fi spitale, licee sau judecătorii), să fie o stațiune vizitată sau să aibă o dinamică de creștere pozitivă în satele aparținătoare, investind constant în proiecte majore, cum este extinderea rețelei de gaze. În plus, tendința naturală este ca localitățile mai mici din jur să se comaseze firesc în jurul unor astfel de poli de dezvoltare. Dacă tot se discută despre reforme administrative reale, prioritatea ar trebui să fie eficientizarea structurilor mari – cum sunt anumite municipii cu număr redus de locuitori, dar cu scheme de personal și salarizare supradimensionate – și eliminarea primăriilor de comune foarte mici, care nu își pot susține cheltuielile proprii”.
Proiectele pe care le avem în prezent la Negru Vodă sunt contractate și implementate pe statutul de oraș
Primarul din Negru Vodă, Mihai Adrian Argintaru, cred că un asemenea proiect ar interfera cu proiectele pe fonduri europene contractate pe statutul de oraș: „Referitor la proiectul privind posibila reorganizare administrativă și trecerea orașelor cu sub 10.000 de locuitori la statutul de comună – situație în care se află și orașul Negru Vodă –, lucrurile sunt extrem de incerte și ridică semne de întrebare majore, în special în privința proiectelor de investiții aflate în derulare. Dincolo de aspectul administrativ, o astfel de măsură generează o problemă serioasă legată de finanțări și de eligibilitate. Proiectele pe care le avem în prezent la Negru Vodă sunt contractate și implementate pe statutul de oraș, având linii de finanțare și axe dedicate. Rămâne de văzut cum se va proceda juridic și administrativ cu aceste investiții deja începute – dacă va fi cazul să returnăm banii sau cum vor fi recalificate proiectele – și cum vor privi cei de la Bruxelles această schimbare de statut în raport cu fondurile europene accesate. De asemenea, pragurile vehiculate și realitatea din teritoriu nu se potrivesc cu specificul zonei: satele din jur au în general între 400 și 1.200 de locuitori, fiind mult sub limitele propuse. Orice decizie legată de o astfel de reformă trebuie să țină cont de contractele în derulare și de impactul real asupra comunităților noastre, nu doar de calcule teoretice pe hârtie”, a transmis Mihai Adrian Argintaru, primarul din Negru Vodă.
Virgil STOIAN
