Comisia Europeană are în pregătire un plan de mare amploare pentru a investi serios în transportul feroviar de mare viteză în toată Europa. Pentru România, asta ar putea însemna o uriașă gură de oxigen, pentru că sistemul feroviar din țara noastră nu este tocmai în cea mai bună stare. La nivelul Comisiei Europene sunt gândite planuri pentru linii de mare viteză care vor conecta țările Europei, iar avantajul României ar fi că se află pe rutele importante de transport.
Comisarul pentru Transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a declarat că UE este hotărâtă să construiască „servicii feroviare autentice, atractive și accesibile, centrate pe pasageri”, liniile rapide și călătoriile feroviare transfrontaliere fiind considerate cruciale pentru competitivitatea blocului și obiectivele climatice.
„În cele din urmă, oamenii vor alege trenul nu doar pentru că este mai durabil, ci și pentru că este opțiunea mai confortabilă, mai rapidă și mai accesibilă pentru călătoriile pe distanțe lungi în Europa”, a spus Tzitzikostas.
Europa suferă din cauza conectivității
Călătoriile feroviare pe distanțe lungi în Europa au suferit mult timp din cauza coordonării și conectivității deficitare, cu ecartamente diferite, specificații ale materialului rulant, tehnologii de operare și sisteme de semnalizare care împiedică legăturile transfrontaliere.
Un sondaj publicat luna trecută a sugerat că trei din patru cetățeni ai UE ar prefera să ia un tren de mare viteză în locul unui avion dacă conexiunile între capitale și marile zone urbane ar fi rapide și fiabile. Însă, potrivit unui raport al comisiei din 2021, transportul feroviar a reprezentat mai puțin de 10% din călătoriile transfrontaliere în UE.
Comisia și-a stabilit anterior obiectivul de a dubla traficul feroviar de mare viteză față de nivelurile din 2015 până în 2030 și de a-l tripla până în 2050, prin intermediul unei rețele feroviare de mare viteză propuse, de 49 400 km, în valoare de 546 miliarde de euro, care să conecteze toate capitalele UE și marile orașe la viteze de 250 km/h sau mai mari.
Tzitzikostas a declarat că noul său plan ar contribui la atingerea acestui obiectiv. „Avem nevoie de o abordare coordonată a finanțării, care să combine utilizarea optimă a fondurilor UE, sprijinul național și investițiile private”, a afirmat el.
Lansarea, anul viitor, a unei linii directe de 11 ore Praga-Berlin-Copenhaga a arătat însă cât de puternică este în prezent cererea pentru călătoriile cu trenul de mare viteză, a spus el, și aceasta va crește și mai mult, deoarece diverse linii aflate în construcție vor reduce aproape la jumătate durata călătoriei.
„Deja îmi imaginez ziua în care cineva va putea lua prânzul în Vesterbro, în Copenhaga, se va urca într-un tren și va ajunge la cină în Piața Wenceslas, lângă gara centrală din Praga”, a spus el, potrivit știripesurse.ro.
L.B.
