Biblioteca „Ioan N. Roman” Constanța organizează Marți, 16 MAI 2023, ora 17, conferința cu titlul „Se joacă cu casa deschisă” susținută de dr. Jean-Lorin Sterian, membru al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România și artist vizual. Conferința va fi urmată de un dialog cu publicul, avându-l ca moderator pe prof.univ.dr.habil Angelo Mitchievici.
Jean-Lorin Sterian este născut în Constanța, licențiat în filosofie-jurnalistică la Universitatea Spiru Haret, cu un master înantropologie culturală la Școala Națională de Studii Politice și Administrative și altul în Societate, Multimedia, Spectacol la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii. Și-a susținutdoctoratul în sociologie la ȘcoalaNațională de Studii Politice și Administrative. A realizat două documentare antropologice, Tot mai mica Italie (2014) și Zoomification (2022) și mai multe scurtmetraje. Ca artist vizual a avut expoziții în Zagreb (The World Sees You as It Is, 2023) și Viena (Exuviation, 2022). A beneficiat de burse și rezidențe artistice la Solitude Academy (științe umaniste), Krokodil Belgrad (literatură), Marguerite Yoursenar (literatură), Pogon Zagreb (arte vizuale și performative) Danceweb Viena (dans contemporan). Titluri: Whoreshop, roman (Hyperliteratura, 2019), Singuri acasă 3 (poezie) (Vellant, 2018), The Living-room Theatre (Graphis 122, 2012), Antume (antologie de articole) (Herg Benet, 2011), Lorgean (roman) (Polirom, 2007), Postume (proză scurtă) (Amaltea, 2003), Scriitorulaieșit la vânătoare (proză scurtă) (ProLogos, 2001), Baltazar și Hazardul (Metafora, 1997).
„În decembrie 2008, am organizat în garsoniera mea din București primul eveniment sub egida lorgean theatre. Încă de la primulspectacol am realizat că atmosfera din timpul reprezentației nu semăna cu nimic cunoscut, nici cu teatrul de scenă sau de cafenea, nici cu spectacolele de la Centrul Național al Dansului și cu atât mai puțin cu atmosfera din spațiul antiseptic al galeriilor de artă și al muzeelor. Privind retrospectiv, probabil că această energie autentică a fost motorul care mi-a ținut trează dorința de-a continua ceea ce părea a fi în acel moment doar un proiect inedit și cu viață scurtă. Evenimentele artistice care se întâmplă într-o sufragerie din Manilla, într-o bucătărie din Kiev sau într-o mansardă din New York nu sunt ușor de identificat, chiar și în epoca rețelelor de socializare, când orice eveniment e instantaneu transformat în imagine și trimis în spațiul public virtual.
Pe măsură ce avansam în cercetare am descoperit tot mai multe galerii de artă, festivaluri de apartament, proiecte de dans contemporan desfășurate în locuințe care confirmau atât amploarea fenomenului, cât și caracterul lui ascuns. Însă fenomenul pe care l-am numit homemade culture/ cultură de casă a luat multiple forme de-a lungul timpului, dintre care unele au fost deja studiate (saloanele literare, teatrul de rezistență polonez, arta neoficială sovietică). Locuințele aristocrației și, mai târziu, ale înaltei burghezii au găzduit evenimente muzicale și teatrale, funcționând ca spații de reprezentație pentru artiști locali sau itineranți. În perioadele istorice în care toate bunurile și proprietățile aparțineau regelui și castei nobiliare, sălile de expoziție, de teatru și de concerte de la curțile aristocraților funcționau ca niște instituții, impunând un anumit tip de operă artistică, care să fie pe placul organizatorilor/curții. Homemade culture este o practică urbană artistică proteică care poate fi plasată în siajul tendințelor sociale din arta contemporană. Ceea ce o individualizează este folosirea spațiului domestic ca spațiu artistic. Perioada de timp pe care mi-am întins cercetarea este de aproximativ 40 de ani (1980-2020) perioadă în care pe care o consider reprezentativă pentru numărul și varietatea de evenimente homemade culture, în special după anii ′90, când turnura socială din artă a propus și oficializat sociabilitatea ca produs artistic. Cu toate acestea, am fost interesat și de manifestărilor de gen din perioada comunistă din România, Polonia și URSS, cu scopul de a compara formele pe care le ia homemade culture în funcție de contextul politic.
După mai mulți ani de cercetare care m-au purtat în case dinVeneția, apartamente din Havana și mansarde din Berlin, dar și în arhive din Europa de Est, am reușit să alcătuiesc o panoramă a evenimentelor artistice de acest gen, încercând să fac acest fenomen inteligibil atât din punct de vedere al științelor sociale cât și pentrupublicul larg.” (Jean Lorin Sterian).
Conferința va fi înregistrată și postată ulterior pe pagina de facebook a Bibliotecii „Ioan N. Roman” din Constanța.
L.M.
