Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) din cadrul Consiliului Concurenței a realizat un studiu privind „Porturile fluviale românești – caracteristici, eficiență și potențial competitiv“. Conform studiului publicat, sunt necesare investiții semnificative în dezvoltarea infrastructurii fluviale și trebuie restructurate tarifele, pentru a utiliza eficient porturile și pentru a valorifica potențialul de transport fluvial, mai ieftin și mai puțin poluant. Totodată, a fost analizat modul de organizare și administrare a infrastructurii de transport fluvial, precum și activitățile economice relevante desfășurate în fiecare port de la Dunăre, cu scopul de a identifica noi oportunități de dezvoltare, care să crească competitivitatea acestui tip de transport. Informațiile au fost colectate de CSDN de la administrațiile portuare care administrează porturile existente pe sectorul românesc al Dunării, printre care și Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța, care administrează patru porturi, de-a lungul celor două canale navigabile: Porturile Basarabi și Medgidia pe Canalul Dunăre – Marea Neagră și Porturile Ovidiu și Luminița pe Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari.
În România, cu excepția infrastructurii de transport fluvial administrată prin zone libere, există un număr de 43 de porturi/locuri de operare/puncte de lucru, din care 53,5% se află în administrarea Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale SA Giurgiu (CN APDF SA), 25,6%% sunt gestionate de Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime SA Galați (CN APDM SA), 9,3% din porturile fluviale sunt administrate de Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile SA Constanța (CN ACN SA), restul fiind în administrarea unităților administrativ-teritoriale.
În anul 2024 s-au înregistrat diminuări de tarife față de 2023, în cazul mai multor administrații portuare. De exemplu, în cazul Administrației Canalelor Navigabile SA Constanța, tariful de tranzitare a canalelor navigabile (tranzit tone capacitate) s-a redus cu 14,2%, în timp ce tariful de pilotaj a înregistrat o diminuare de 57,3%.
ACN administrează, de-a lungul celor două canale navigabile patru porturi, fiind vorba de Porturile Basarabi și Medgidia pe Canalul Dunăre – Marea Neagră și Porturile Ovidiu și Luminița pe Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari.
Cele patru porturi nu dispun de utilități și nici de utilaje și echipamente tehnice care să deservească activitatea de operare, deținerea acestora fiind în obligația operatorilor portuari, se menționează în studiu. Toate trebuie modernizate și echipate corespunzător pentru a susține operațiunile eficient. Totodată, este menționat că este important ca ACN să colaboreze cu operatorii portuari, pentru a se asigura că aceștia vor investi în echipamentele necesare și specifice operațiunilor portuare.
Traficul de mărfuri a scăzut semnificativ
În anul 2023, traficul total de mărfuri s-a diminuat față de anul 2021 cu 24,9%. Compania de stat trebuie să identifice aceste scăderi și să implementeze măsuri pentru revitalizarea activității porturilor.
De altfel, este de observat tendința de reducere a traficului de la un an la altul. Dacă în 2022, traficul de mărfuri s-a redus cu 13,08% față de 2021, în 2023 acesta a înregistrat o diminuare cu 25,05% față de anul 2022.
Analizând traficul de mărfuri agregat pe porturi desfășurat în perioada 2021 – 2023, reiese faptul că, în intervalul 2021 – 2022, 40,1% din totalul traficului în porturile fluviale administrate de CN ACN SA a fost operat prin Portul Ovidiu, iar în anul 2023 nivelul de trafic operat în acest port și-a diminuat ponderea în total, reprezentând 36,5%. Locul al doilea în acest clasament este ocupat de Portul Basarabi, care în perioada analizată a deținut între 33% (2023) și 38,5% (2021 – 2022) din totalul traficului fluvial efectuat prin porturile administrate de companie. Celelalte două porturi aflate în administrarea ACN dețin o cotă cuprinsă între 21,4% (Portul Medgidia în perioada 2021 – 2022) și 1,5% (Portul Luminița, în anul 2023), cu mențiunea că prin Portul Luminița nu a fost înregistrat trafic de mărfuri în perioada 2021 – 2022.
Cu privire la influența traficului agregat pe fiecare port administrat de ACN, este de observat faptul că, în perioada 2021 – 2022, cea mai mare scădere (1%) este înregistrată în Portul Basarabi, contrabalansând, astfel, creșterea de 2,4% înregistrată în cadrul Portului Medgidia. Pentru perioada 2022 – 2023, o scădere accentuată a traficului s-a înregistrat în Porturile Basarabi (35,1%) și Ovidiu (31,7%).
Cu privire la situația traficului de mărfuri agregat pe grupe de mărfuri, desfășurat în perioada 2021- 2022, este de observat faptul că primele două grupe de mărfuri operate au fost minerale și produse conexe (65% în 2023 și 77,1% în 2021) și cărbune și produse conexe (15,8% în 2023 și 7,4% în 2021). Cea de-a treia grupă din punct de vedere al traficului înregistrat în anii 2021 și 2023 este reprezentată de cereale, având cote cuprinse între 6,7% (2021) și 13,1% (2023). În anul 2022, locul al treilea a fost ocupat de mărfurile din categoria altor produse minerale nemetalice, cu un procent de 6,4% din totalul traficului efectuat prin porturile administrate de companie.
Având în vedere cele prezentate anterior și analizând situația traficului total pe cele două canale navigabile, reiese faptul că, în anul 2023 față de anul anterior, traficul fluvial total a înregistrat o creștere cu 35,3%, respectiv cu 35,1% față de anul 2021.
Despre evoluția tarifelor practicate în perioada 2021 – 2024
Tarifele se realizează în conformitate cu legislația națională, respectiv Ordonanța Guvernului nr.22/1999. Astfel, tarifele sunt fundamentate pe baza datelor din contabilitatea de gestiune, în urma consultării prealabile a operatorilor economici.
Tarifele de tranzitare sunt principala sursă de venit a unui canal artificial navigabil, așa cum este ansamblul compus din Canalul Dunăre – Marea Neagră și Canalul Poarta Albă – Midia Năvodari, indiferent de tip sau de poziționare. Cu privire la influența tarifelor în perioada analizată, este de observat faptul că tarifele specifice infrastructurii portuare au înregistrat, în medie, o creștere totală de 13,2%, cu variații cuprinse între -28,2% și +48,6%.
În anul 2024 s-au înregistrat diminuări de tarife față de 2023, în cazul mai multor administrații portuare. De exemplu, în cazul Administrației Canalelor Navigabile SA Constanța, tariful de tranzitare a canalelor navigabile (tranzit tone capacitate) s-a redus cu 14,2%, în timp ce tariful de pilotaj a înregistrat o diminuare de 57,3%.
Un alt punct-cheie vizează restructurarea tarifelor de tranzitare. Deși acestea au fost reduse anul trecut, un proces continuu de ajustare a acestora ar putea stimula creșterea traficului, căci tarifele mult prea mari ar putea descuraja transportul fluvial. Așadar, prin reducerea tarifelor s-ar putea atrage mai multe operatori.
Investiții realizate și proiecte investiționale
În perioada 2022 – 2023, ACN a implementat un proiect pentru „Modernizare şi extindere capacitate de operare în Portul Luminiţa“ (etapa I). Proiectul este finanțat din fonduri europene, respectiv din POIM 2014 – 2020 (valoarea cumulată a investiției pentru perioada 2022- 2023: 10.484.912,08 lei). Pentru perioada 2024 – 2026, principalele proiecte investiționale au o valoare totală de 1.104.425.393 de lei.
Pentru Portul Ovidiu a fost implementat proiectul de ,,Modernizare şi extindere capacitate de operare în Portul Ovidiu. Etapa II“, finanțat atât din surse proprii (0,07%), dar și prin PT 2021 – 2027 (93,3%) (valoarea cumulată a investiției pentru perioada 2024 – 2026: 65.024.765 de lei).
La Medgidia, au fost implementate mai multe proiecte: Revizuire Studiu de fezabilitate pentru obiectivul mixt de investiţii „Modernizare şi extindere capacitate de operare în Portul Medgidia“, finanțat din surse proprii, cu o valoare a proiectului de 315.350 de lei, „Modernizare şi extindere capacitate de operare în Portul Medgidia“, finanțat din fonduri europene, prin PT 2021 – 2027/CEF 2021 – 2027 (valoarea cumulată a investiției pentru perioada 2024 – 2026: 80.000.000 de lei); Studiu de fezabilitate pentru obiectivul mixt de investiţii „Modernizare fronturi de aşteptare (amonte şi aval) Port Medgidia“, finanțat din surse proprii, cu o valoare a proiectului de 314.160 de lei, Proiectul FAIRway Danube II „Modernizarea fronturilor de așteptare amonte și aval“, finanțat din fonduri europene, prin PT 2021 – 2027/CEF 2021 – 2027 (valoarea cumulată a investiției pentru perioada 2024 – 2026: 75.545.370 de lei);
Cât privește investițiile din Portul Basarabi, vorbim de Proiectul FAIRway Danube II „Modernizarea fronturilor de așteptare“, finanțat din fonduri europene, prin PT 2021 – 2027/CEF 2021 – 2027 (valoarea cumulată a investiției pentru perioada 2024 – 2026: 27.475.070 de lei); Confecţionare capace guri de vizitare cheu şi curăţare camere de vizitare, finanțat din surse proprii, cu o valoare a proiectului de 47.600 de lei, Modernizare și/sau extindere capacitate de operare în Portul Basarabi, pentru care nu a fost încă identificată sursa de finanțare dar și Remediere avarie la Frontul de aşteptare nave CDMN mal stâng, finanțat din surse proprii, cu o valoare a proiectului de 844.900 de lei.
Ca o concluzie a studiului, Compania Națională de Administrare a Canalelor Navigabile ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea infrastructurii portuare, reducerea tarifelor și diversificarea activităților economice.
Andreea CONDURACHE
