România se apropie de o criză de personal în farmacii, în condițiile în care numărul farmaciștilor continuă să scadă, iar interesul tinerilor pentru această profesie este tot mai redus. Datele pentru perioada 2022-2025 arată că țara a pierdut 1.478 de farmaciști, în timp ce numărul farmaciilor, drogheriilor și oficinelor locale de distribuție a crescut cu 208 unități, potrivit Colegiului Farmaciștilor din România, transmite EVZ.ro.
Colegiul Farmaciștilor din România și principalele organizații din sectorul farmaceutic avertizează că deficitul de specialiști poate afecta farmaciile comunitare, spitalele, industria medicamentelor, cercetarea și instituțiile publice din sănătate.
Potrivit datelor INS prezentate de organizațiile profesionale, numărul farmaciștilor a scăzut cu 1.478 între 2022 și 2025. Raportată la perioada de trei ani, pierderea înseamnă aproximativ 1,35 farmaciști pe zi, adică un specialist la aproximativ 18 ore.
În același timp, piața a continuat să se extindă. În perioada analizată, România a înregistrat 208 farmacii, drogherii și oficine locale de distribuție în plus.
Situația creează o presiune tot mai mare asupra personalului disponibil. O farmacie comunitară nu poate funcționa legal fără farmacist. Legea farmaciei prevede că unitatea trebuie să funcționeze în prezența a cel puțin unui farmacist, iar acesta nu poate fi înlocuit de o persoană care are o altă profesie.
Datele de la admiterea din 2026 arată diferența majoră dintre interesul pentru Medicină și cel pentru Farmacie.
La Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București s-au înscris 6.916 candidați, cel mai mare număr din istoria instituției. Medicina a atras 2.727 de candidați, iar Medicina Dentară, 800.
Farmacia a avut însă doar 107 candidați pentru 114 locuri, dintre care 94 finanțate de la buget și 20 cu taxă. Potrivit datelor prezentate de organizațiile din domeniu, 83 dintre candidați au fost admiși.
Diferența este evidentă chiar la nivelul aceleiași universități. La Medicină au fost aproximativ 2,8 candidați pentru fiecare loc, în timp ce la Farmacie numărul candidaților a fost mai mic decât cel al locurilor disponibile.
Situația de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași este și mai dificilă. Pentru cele 124 de locuri disponibile s-au înscris doar 23 de candidați, iar 14 au fost admiși.
Listele publicate de universitate după soluționarea contestațiilor arată că 13 candidați au ocupat locuri fără taxă, în timp ce unul a fost admis pe un loc cu taxă.
Și celelalte centre universitare au înregistrat situații diferite. La Cluj-Napoca au fost 29 de candidați pentru 30 de locuri finanțate de la buget, iar 28 au fost admiși. La Timișoara, 68 de candidați au concurat pentru 43 de locuri. La Târgu Mureș au rămas locuri neocupate atât la buget, cât și la taxă.
Craiova reprezintă principala excepție. Acolo, 117 candidați au concurat pentru 30 de locuri la buget și 55 cu taxă, iar oferta a fost aproape integral ocupată.
Organizațiile profesionale consideră că una dintre cauzele scăderii interesului este diferența dintre responsabilitatea și pregătirea necesare pentru această profesie și atractivitatea financiară și profesională oferită de domeniu.
Farmacistul este asociat în continuare, în percepția publică, în special cu eliberarea medicamentelor. Rolul său este însă mai amplu și poate include activități de prevenție, vaccinare, monitorizarea tratamentelor și educație pentru sănătate.
Sectorul farmaceutic se confruntă și cu o presiune financiară tot mai mare, precum și cu numeroase obligații administrative. Organizațiile atrag atenția inclusiv asupra faptului că mecanismul de reglementare a marjelor din domeniu nu a mai fost modificat din 2009.
Lipsa farmaciștilor ar putea deveni mai vizibilă în mediul rural, unde recrutarea specialiștilor este deja dificilă. În multe localități, farmacia reprezintă unul dintre cele mai accesibile puncte pentru obținerea medicamentelor și pentru consiliere privind utilizarea acestora.
Problema nu se limitează însă la farmaciile comunitare. Deficitul de personal poate afecta și farmaciile spitalicești, industria farmaceutică, laboratoarele de analiză, cercetarea, universitățile și instituțiile publice din sănătate, printre care Agenția Națională a Medicamentului și Direcțiile de Sănătate Publică.
Obligația legală privind prezența unui farmacist face ca problema să fie cu atât mai serioasă pentru farmaciile comunitare. Fără un specialist disponibil, unitatea nu poate funcționa legal.
Colegiul Farmaciștilor din România și organizațiile din sector solicită Ministerului Sănătății, Ministerului Educației și celorlalte instituții responsabile să înceapă un dialog național pentru găsirea unor soluții.
Printre propunerile formulate se numără finanțarea unor servicii farmaceutice suplimentare, implicarea farmaciștilor în programe de prevenție și vaccinare, adaptarea numărului de locuri din universități la necesarul real de personal și reducerea birocrației.
Organizațiile cer și măsuri care să ajute farmaciile să atragă și să păstreze personal calificat.
Efectele scăderii numărului de studenți nu vor apărea imediat pe piața muncii. Însă numărul redus al celor care aleg Farmacia în 2026 înseamnă că, peste câțiva ani, România ar putea avea și mai puțini specialiști disponibili, într-un moment în care deficitul de farmaciști este deja vizibil.
D.A.
