Tot mai mulți japonezi se întreabă de ce prințesa Aiko, în vârstă de 24 de ani, nu va deveni niciodată împărăteasă.
Prințesa Aiko, în vârstă de 24 de ani, este cel mai important membru al familiei imperiale a Japoniei, dar conform legii, ea nu va deveni împărăteasă și, pe măsură ce țara rămâne fără membri ai familiei regale, tot mai mulți japonezi se întreabă de ce, relatează The Guardian.
Dezbaterea a crescut în anii de când Aiko, singurul copil al împăratului Naruhito și al împărătesei Masako, s-a transformat dintr-o elevă timidă de școală primară într-o tânără care se simte confortabil în atenția publicului și a presei.
Conform unei legi din urmă cu aproape 140 de ani, femeilor nu au voie sǎ urce pe tronul Japoniei. Însă regulamentul sfidează sprijinul public pentru schimbările care ar permite unei femei să devină împărăteasă domnitoare și ar evita o criză de succesiune iminentă
Familia imperială se confruntă cu aceleași probleme demografice care afectează restul țării: în urmă cu trei decenii avea 30 de membri; acum sunt doar 16, dintre cinci dintre ei sunt bărbați.
Cetățenii japonezi promit o schimbare, indiferent de loialitățile lor politice.Presiunile de a schimba legea succesiunii exclusiv masculine, adoptată în 1947, dar bazată pe legislația introdusă în timpul erei Meiji în 1889, sporește, forțând guvernul conservator al lui Sanae Takaichi să abordeze lipsa moștenitorilor de sex masculin ai tronului imperial vechi de 1.500 de ani.
Guvernele anterioare au încercat să rezolve problema succesiunii prin luarea în considerare a unei legislații care ar aduce în sfârșit egalitatea de gen pe coridoarele rarefiate ale palatului imperial din Tokyo. Însă presiunile din partea parlamentarilor conservatori – și a nașterii lui Hisahito în 2006 – au pus capăt brusc dezbaterii.
Actuala șefă a guvernului japonez Sanae Takaichi a stârnit furie în această vară când partidul ei și aliații săi conservatori au impus amendamente care vor proteja succesiunea exclusiv masculină timp de generații.
Schimbările, care intră în vigoare la sfârșitul acestei luni, permit femeilor să își păstreze statutul regal după ce se căsătoresc cu persoane care nu fac parte din familia regală și reînvie descendenții pe linie masculină aparținând a 11 „ramuri colaterale” ale familiei care a părăsit stăpânirea imperială după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
În teorie, asta înseamnă că o rudă îndepărtată de sex masculin ar putea fi „adoptată” în sânul familiei, cu condiția să fie necăsătorită și să aibă peste 15 ani. Dacă se căsătorește și soția sa naște un fiu, acel copil s-ar alătura liniei de succesiune.
Soarta familiei imperiale japoneze a atras atenția internațională. În 2024, comitetul ONU pentru drepturile femeilor a îndemnat guvernul japonez să permită o femeie împărat. Tokyo a respins intervenția ca fiind „regretabilă” și „nepotrivită”, spunând că succesiunea imperială este o chestiune de „identitate națională fundamentală”.
ONU și opinia publică japoneză s-au izbit de stânca dură a ideologiei conservatoare susținută de Takaichi – prima femeie prim-ministru a Japoniei, potrivit Ştiripesurse.
A.D.
