Cum a devenit Mamaia un rai al betoanelor excesive, prin adoptarea unor proiecte fără avize și cu încălcarea regulamentelor de urbanism, pe vremea lui Mazăre

Cum a fost schimbată fața (și nu numai) stațiunii Mamaia, în ultimii ani, fiind transformată, practic, în cartier al Constanței, deși se știa că normativele care au stat la baza transformării ei aveau unele „lipsuri“? Cum a ajuns o stațiune turistică să fie năpădită de blocuri de locuințe colective, iar în momentul de față acestea au ajuns să concureze cu hotelurile și celelalte spații de cazare, deși destinația acestor clădiri a fost alta?

O cauză pe Contencios Administrativ, înregistrată pe rolul instanței în urmă cu trei ani și finalizată la sfârșitul anului trecut, prezintă unele deficiențe ale unor acte administrative locale din urmă cu circa 20 de ani, care produc efecte și în prezent, deși, așa cum reiese din motivarea unei instanțe, ele au unele lacune, ca să nu le spunem deficiențe. Din această cauză, Mamaia a devenit, tot mai mult, din momentul adoptării Planului Urbanistic Zonal (PUZ) încă în vigoare, un cartier.

De exemplu, despre controversatul Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) adoptat prin Hotărârea Consiliului Local Municipal nr. 129/2001, judecătorii susțin că acesta „a schimbat destinația a zeci de hectare de spații verzi în terenuri construibile, cu nerespectarea dispozițiilor legale și a Regulamentului Local de Urbanism în vigoare la momentul adoptării, respectiv prin încălcarea  prevederilor generale obligatorii privind funcționarea altor suprafețe de teren, alta decât cea de spații verzi. Acestea au fost schimbate radical în zone ce permit, acum, edificarea de construcții pretins turistice și care au determinat transformarea stațiunii Mamaia în cartier al Constanței. Nici documentația de urbanism și nici HCLM de aprobare a acestuia nu justifică și nu demonstrează necesitatea derogării de la prevederile documentațiilor de urbanism aprobate în prealabil pentru zona de reglementare, cu referire la regulamentul aferent“, se arată în concluziile judecătorilor.

Nici la capitolul avize nu au stat prea bine

Potrivit judecătorilor, la adoptarea HCLM 129/2001 privind Planul Urbanistic de Detaliu, avizele eliberate de Comisia de urbanism a Consiliului Local nu au fost datate, Agenția pentru Protecția Mediului Constanța a dat avize negative pentru cele patru zone, avizul RAJA a fost emis ulterior adoptării actului administrativ, iar avizele eliberate de MapN, MAI, SRI, ABADL și procesul-verbal de delimitare a zonei costiere lipsesc cu desăvârșire.

Totuși, actul administrativ a intrat în vigoare și a fost modificat prin HCLM nr. 121 din 24.05.2013.

Presiuni și insistențe pentru anularea PUD-ului din 2001

În urmă cu circa 9-10 ani, fostul primar Radu Mazăre insista să fie modificat PUZ-ul stațiunii Mamaia, pentru a putea da undă verde construirii de blocuri. A fost momentul în care stațiunea încă mai „respira“, înainte să fie sufocată de betoane. Mazăre se plângea că îi sunt blocate proiectele pentru stațiunea Mamaia, prin care, susținea el, investitorii erau alungați și alegeau alte destinații.

Vă prezentăm câteva titluri din presa locală din acea vreme, cu referire la acest aspect, al „investițiilor“, alias „betoanelor“.

• „Urbanismul, aproape de a fi săpat de tocurile legislative «Udrea»“;
• „Primăria Constanța iese la înaintare cu un nou PUZ al stațiunii Mamaia“;
• „Mazăre merge cu jalba-n proțap la Ponta“;
• „Investițiile din Mamaia, împiedicate cu argumente puierile“;
• „Plajele vor fi lărgite cu 170 de milioane de euro“;
• „PUZ-ul aprobat pe bandă rulantă: Salvamarul Mazăre umple Mamaia de betoane“.

Așa cum se poate observa chiar din ultimul titlu, Radu Mazăre a fost asemănat cu un salvamar, după ce a reușit, în cele din urmă, după venirea la putere a Guvernului Ponta, să își pună în aplicare planul. Stațiunea Mamaia a devenit, din acel moment, „raiul“ betoanelor.

Daniel ALBU