Pentru a susține creșterea economică și pentru a asigura contextul prielnic pentru o dezvoltare sustenabilă, precum și pentru a răspunde nevoilor unei populații cu un stil de viață în schimbare, infrastructura și crearea unor soluții de mobilitate joacă un rol cheie. În acest context, vedem că la nivel global relocarea, extinderea sau reabilitarea unor elemente de infrastructură de conectivitate oferă soluții pentru a sprijini dezvoltarea inteligentă, eficientă și sustenabilă.
În contextul în care se discută despre posibilitatea ca orașul Constanța să beneficieze de o nouă gară, repoziționată la 1,2 km de cea existentă, iar clădirea actuală ar putea fi reconvertită într-un muzeu sau spațiu de expoziție, ne-am uitat și la alte proiecte de infrastructură din lume, să vedem cum au fost transformate prin demersuri majore de conectivitate. Printre proiectele pe care le-am identificat se numără Gara din Tokyo, Aeroportul Kai Tak din Hong Kong, Canalul Suez și Portul din Rotterdam. Sunt exemple de obiective ce au beneficiat de lucrări de modernizare, extindere sau relocare, care au îmbunătățit eficiența și au generat efecte pozitive asupra calității vieții în orașele și regiunile în care sunt integrate.
Relocarea aeroportului Kai Tak
Aeroportul Kai Tak din Hong Kong a fost înlocuit în 1998 cu noul Aeroport Internațional din Chek Lap Kok pentru a satisface cerințele unui oraș aflat în creștere și pentru a aborda problemele critice de siguranță și capacitate. Situat într-o zonă dens populată, Kai Tak avea o singură pistă, înconjurată de clădiri înalte și apă, ceea ce făcea aterizările și decolările extrem de riscante. Relocarea pe o insulă artificială a permis construirea unui aeroport modern, capabil să gestioneze un volum mult mai mare de pasageri și zboruri, facilitând conexiuni globale mai rapide și eficiente. Această schimbare a fost esențială pentru transformarea Hong Kong-ului într-un hub internațional pentru comerț, turism și afaceri, contribuind semnificativ la dezvoltarea economică a orașului. În plus, mutarea aeroportului a redus poluarea fonică și a îmbunătățit semnificativ calitatea vieții pentru locuitorii din fostele zone.
Gara New York Penn Station din SUA
Fosta Gară New York Penn Station din SUA, inaugurată în 1910, era construită la nivelul străzii, iar șinele de cale ferată izolau geografic cartierele din proximitate. Pentru a permite dezvoltarea orașului, clădirea inițială a gării a fost demolată și, în perioada 1963-1968, a fost mutată în subteran, iar spațiul ocupat de vechea gară a fost transformat în Madison Square Garden, o zonă de business și comercială. Traficul de pasageri a crescut în timp, astfel că în 2021 a fost inaugurată o extensie a Penn Station, cu un design mai modern și iluminat natural, acomodând și mai bine nevoile actuale de mobilitate urbană.
Modernizarea gării din Tokyo
Gara din Tokyo este unul dintre cele mai importante hub-uri feroviare din Japonia, a trecut printr-un amplu proces de restaurare și extindere, pentru a răspunde nevoilor în continuă creștere ale unui oraș aflat în expansiune. Aceste lucrări au inclus reconstrucția fațadei istorice Marunouchi, optimizarea spațiilor existente, precum și integrarea unor spații comerciale și de afaceri. Ca rezultat, aceste transformări au îmbunătățit accesibilitatea și au crescut capacitatea gării, facilitând transportul zilnic pentru milioane de călători. De asemenea, ele au stimulat dezvoltarea economiei locale, deoarece au creat o conectivitate mai bună, devenind mai atractivă pentru turiști. Mai mult, lucrările de modernizare au transformat Gara din Tokyo într-un simbol al conectivității și al inovației, consolidând statutul orașului ca metropolă globală.
Extinderea canalului Suez
Canalul Suez, una dintre cele mai importante rute maritime din lume, a fost extins și modernizat pentru a face față creșterii semnificative a traficului global și pentru a optimiza eficiența transportului. Proiectul major de extindere din 2015 a inclus construirea unui canal paralel de 72 de kilometri și adâncirea unor secțiuni existente, facilitând trecerea simultană a navelor și reducând semnificativ timpii de așteptare. Această inițiativă ambițioasă a urmărit transformarea zonei canalului într-un hub global pentru logistică și comerț, prin extinderea infrastructurii industriale și portuare, modernizarea traficului maritim și dezvoltarea unor zone economice. Astfel, proiectul a inclus noi terminale portuare, parcuri industriale și comerciale, precum și o conectivitate sporită prin rețele de transport noi. Modernizarea canalului a întărit poziția sa strategică în comerțul global, consolidând, în același timp, rolul Egiptului ca pilon central al transportului maritim internațional.
Dezvoltarea portului Rotterdam
Portul Rotterdam, cel mai mare port din Europa, a fost extins și modernizat pentru a face față cerințelor în creștere ale comerțului global și pentru a susține economia orașului. Prin proiecte precum Maasvlakte, o extindere pe terenuri recuperate din mare, portul a adăugat spațiu suplimentar pentru operarea navelor de mare capacitate și pentru gestionarea containerelor. Aceste modificări au permis portului să găzduiască cele mai mari nave din lume, să reducă timpii de tranzit și să îmbunătățească eficiența logistică. Modernizarea a avut un impact semnificativ asupra orașului Rotterdam prin generarea de locuri de muncă, atragerea de investiții internaționale și consolidarea poziției orașului ca hub logistic global.
Repoziționarea gării din Constanța
Constanța este unul dintre puținele orașe care are șansa să beneficieze de un proiect central de dezvoltare urbană, întrucât, în spatele gării, la doar câțiva kilometri ce centru, există un teren de 420 de hectare izolat și, ca atare, insuficient dezvoltat. Grupul IULIUS, specializat în proiecte de dezvoltare mixed-use, are dreptul de a dezvolta pe o suprafață de 38 de hectare din această zonă, printr-un parteneriat cu Oil Terminal. Dezvoltatorul a anunțat recent viziunea pe care o are pentru Constanța, printr-o investiție de 800 de milioane de euro. Pe lângă marele beneficiu pentru oraș obținut prin procesul de decontaminare, unul dintre cele mai ample din Europa, o provocare semnificativă în realizarea acestui demers este reprezentată de asigurarea conectivității zonei, care este izolată geografic de restul orașului prin șinele de cale ferată. IULIUS a lucrat cu arhitecți internaționali și români, specialiști în conectivitate și proiectanții căilor ferate din România, a căror propunere pentru a asigura conectivitatea întregii zone, de 420 de hectare, presupune construcția unei noi gări la aproximativ 1,2 km de locația actuală și îngroparea șinelor de cale ferată. Soluția propusă pentru Constanța ține cont și de nevoile de parcaj, conectivitate pietonală, dar și conectivitate cu celelalte puncte cheie din oraș, prin soluții de transport public.
Deși antrenează schimbări semnificative în peisajul urban, la fel ca și în alte colțuri ale lumii, în care proiectele de infrastructură au imprimat un nou curs de evoluție, demersul ar putea favoriza dezvoltarea orașului prin adăugarea unei zone atât de mari, dar inaccesibilă, dar și prin proiecte de investiții private majore. Spre exemplu, proiectul Iulius are toate atuurile necesare pentru a atrage la malul mării noi oportunități de creștere pentru oraș și beneficii pentru locuitori, cu spații moderne de birouri menite să atragă companii și investitori, precum și zone care vor diversifica opțiunile de petrecere a timpului liber, dar și grădini și spații verzi extinse.
A.C.
