Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, susţine deschiderea anului şcolar 2021-2022 cu prezenţă fizică pentru toţi elevii. Ministrul afirmă că este inacceptabilă continuarea pierderii prin sistemul de învăţământ online. În cazul apariţiilor cazurilor de COVID-19 se vor lua noi măsuri, una dintre cele analizate ar fi să poată continua acei elevi care sunt vaccinați.
Cadrele didactice nu sunt nevoite doar să respecte regulile de protecţie sanitară, ci să caute și soluții pentru prevenirea violenței în instituțiile de învățământ, pentru că fenomenul violenţei în şcolile din România a luat amploare.
În luna iunie un alt caz de bullying a apărut în Constanța. Este vorba despre un act de agresiune verbală care ar fi avut loc în timpul unei ore de curs la o unitate de învățământ din comuna Cumpăna. Victima, un elev de clasa a VII-a, ar fi fost jignit și batjocorit de 11 colegi. Incidentul a fost reclamat de mama băiatului, iar autoritățile au deschis o anchetă pentru a afla exact cele întâmplate. Un alt elev de la Școala Gimnazială nr. 23 „Constantin Brâncoveanu“ a fost bătut de doi colegi, în clasă. Nimeni nu a intervenit, ci dimpotrivă, incidentul a fost filmat de ceilalți colegi. Agresiunea, înregistrată în luna iunie 2021, a avut loc la o clasă a V-a, în pauză.
Bullying-ul s-a răspândit îngrijorător în ultima perioadă, iar violența fizică și verbală este tot mai prezentă în școli. Una dintre sarcinile principale ale politicii sociale ale fiecărui stat este asigurarea pentru toți copiii a condițiilor favorabile pentru viață, dezvoltare și educație, precum și protecția lor față de violență. Nici un fel de violență asupra copiilor nu poate fi justificată și orice tip de violență poate fi prevenită. A gândi strategii, proiecte de prevenire a violenței școlare înseamnă a lua în considerație factorii sociali, familiali, școlari, ce pot determina comportamentul violent al elevilor. Școala poate juca un rol important în prevenirea violenței școlare.
Pierre-Andre Doudin, doctor în psihologie, vorbește de trei tipuri de prevenție pe care le poate asigura școala și care se completează reciproc: o prevenție primară, care se referă la dezvoltarea unei atitudini pozitive față de fiecare elev, exprimarea încrederii în capacitatea lui de a reuși; o prevenție secundară, ce pleacă de la faptul că școala reprezintă un post de observație privilegiat al dezvoltării intelectuale și afective a elevului, iar profesorul, printr-o observare atentă a acestuia, poate repera efectele unor violențe la 52 care elevul a fost supus în afara mediului școlar; o prevenție terțiară, ce are în vedere sprijinul direct adus elevilor care manifestă comportamente violente; acesta urmărește prevenirea recidivei și presupune adoptarea unor măsuri după producerea comportamentului violent.
Agresivitatea tinerilor reprezintă o preocupare socială importantă. Pe plan internaţional, cercetările au demonstrat că fenomenul de bullying în şcoli, reprezintă o problemă serioasă de sănătate publică. Oamenii de ştiinţă, pornind de la aceste cercetări, au încercat să dezvolte şi să implementeze programe de prevenţie a comportamentelor de bullying, la nivel mondial.
Cum putem preveni violența în școli? Ce poate să facă un profesor în cazul unui elev agresiv? „Din păcate este foarte greu să iei orice măsură de tip coercitiv. Nu este permis să facem lucrul acesta. Nici măcar nu putem să invităm afară elevul din clasă, pentru că se presupune că stă singur pe hol și poate fi riscant. Pârghiile noastre concrete sunt relativ limitate. De aceea, este indicat să mergem pe partea de schimba ceva, a preveni, decât de a corecta. Există acele sancțiuni: mustrare în fața clasei, avertisment, eliminare 3 zile. Pentru un elev cu reale probleme de comportament, un elev violent nu reprezintă mai nimic. Singura soluție este de a-l ajuta să-și depășească problemele, să-și optimizeze comportamentul. Din punctul nostru de vedere, ca profesor, la clasă sunt foarte puține lucruri de făcut referitor la nivel de pedeapsă. Presupunem că elevii vin de acasă educați. Așa ne dorim cu toții, să nu avem incidente de acest fel, dar atunci când ele se întâmplă trebuie să acționăm rapid„, a declarat, pentru Focus Press, psihologul Alexandra Alexandrescu, prof.consilier școlar al Centrului Județean de Resurse și de Asistență Educațională Constanța.
Profesorii desfășoară și activități în care sunt implicați și polițiștii constănțeni. „Polițiștii sunt arondați școlilor. Îi putem invita. Ei vin și le vorbesc, le povestesc despre riscuri, despre pedepse. În momentul în care se produce un act de violență este posibil să depășească zidurile școlii dacă se depune o plângere penală și intervine Poliția. Noi îi invităm pe colaboratorii noștri din Poliție. De foarte multe ori aceste manifestări violente nu au legătură cu o situație pe care copilul o trăiește în momentul respectiv, ci cu o anumită structură a lui de a reacționa în felul respectiv. Nu poți să combați acest lucru. Nu poți să schimbi situația atâta vreme cât nu există din partea a tot ce înseamnă familie, anturaj, prieteni, ceilalți profesori, colegii de școală. Eu pot să-l consiliez, să-i explic, și eu și colegii mei, dar degeaba dacă el se întoarce într-o familie în care acesta este modul de viață și unde poate suferă de niște frustrări sau agresiuni la rândul lui„, potrivit prof.consilier școlar Alexandra Alexandrescu.
Detalii în video interviul Focus Press.
Alexandra VASILE
Citește și:
