În timp ce state importante din Uniunea Europeană se confruntă cu prețuri record la carburanți și presiuni sociale tot mai puternice, România continuă să se numere printre țările cu prețuri sub media europeană, potrivit celor mai recente analize ale Consiliului Concurenței. Creșterea tensiunilor din Orientul Mijlociu, perturbările lanțurilor de aprovizionare și deficitul de motorină de pe piața europeană au adâncit problema securității energetice și a accesibilității carburanților, determinând mai multe guverne europene să adopte măsuri de sprijin pentru populație și pentru sectoarele economice afectate.
Finlanda, campioana prețurilor la motorină
Cel mai puternic șoc de preț se resimte în Finlanda, unde motorina este în prezent cea mai scumpă din Uniunea Europeană. La începutul săptămânii, în nordul țării, prețul motorinei a depășit pragul de 2,90 euro pe litru, în timp ce în Helsinki media se apropie de 2,50 euro/litru.
Situația a generat un val de nemulțumire în rândul populației și al industriei transporturilor. Opoziția și reprezentanții operatorilor de transport solicită intervenția autorităților, iar pe rețelele sociale câștigă tot mai mult teren campania „Don’t Refuel”, care promovează boicotarea stațiilor de alimentare la începutul lunii octombrie. Ceea ce amplifică nemulțumirea este faptul că, potrivit presei finlandeze, guvernul nu a adoptat până în prezent măsuri concrete pentru atenuarea impactului scumpirilor asupra consumatorilor.
Franța refuză reducerea taxelor
În Franța, prețurile benzinei și motorinei au atins niveluri record, însă guvernul de la Paris exclude reducerea generală a taxelor pe carburanți. Ministrul francez al Bugetului, David Amiel, a respins categoric această variantă, argumentând că o diminuare generalizată a fiscalității ar genera costuri bugetare uriașe care ar trebui compensate ulterior prin alte majorări de taxe.
Poziția executivului francez vine într-un moment delicat pentru administrația Emmanuel Macron, care se confruntă cu un deficit bugetar în creștere și cu presiuni sociale tot mai puternice înaintea viitoarelor alegeri prezidențiale. În locul unei reduceri generale a taxării, autoritățile franceze continuă să ofere sprijin direcționat sectoarelor cele mai afectate de creșterea prețurilor la carburanți, precum agricultura și pescuitul. Totodată, Parisul lucrează la asigurarea aprovizionării cu produse strategice, inclusiv motorină, combustibil pentru aviație și gaze naturale.
Temerile privind o eventuală escaladare socială sunt tot mai prezente. Pescarii au blocat deja mai multe porturi, iar în mediul online apar apeluri pentru relansarea mișcării „Vestelor Galbene”, protest care a pornit în 2018 chiar pe fondul nemulțumirilor legate de taxarea carburanților.
Germania, Italia și Cehia intervin
Spre deosebire de Franța și Finlanda, alte state europene au ales intervenții directe.
În Germania, guvernul federal și landurile au convenit asupra unui pachet de sprijin de aproximativ 2,5 miliarde de euro, care include reducerea taxei pe carburanți pentru o perioadă de trei luni și măsuri temporare de limitare a prețurilor la pompă.
În Italia, autoritățile au renunțat la unele măsuri fiscale care ar fi crescut povara asupra proprietarilor de vehicule, încercând să reducă impactul majorărilor de preț asupra populației.
Cehia va reintroduce, de la 1 octombrie, plafoane pentru prețurile benzinei și motorinei, va reduce acciza la motorină la nivelul minim permis de UE și intenționează să taxeze cu 50% câștigurile suplimentare ale rafinăriilor, rezultate din creșterea marjelor peste nivelurile din 2025, potrivit Reuters, în contextul reducerii alocărilor de țiței din Arabia Saudită către Europa pentru luna octombrie.
România rămâne sub media europeană
În contrast cu situația din multe state vest-europene, România continuă să se situeze sub media Uniunii Europene la prețul carburanților. Potrivit celei mai recente analize prezentate de Consiliul Concurenței, la 14 septembrie prețul benzinei era cu aproximativ 8% sub media UE la prețurile finale și cu circa 10% sub media europeană la prețurile fără taxe, în timp ce motorina era cu 7% sub media UE la prețurile cu taxe și cu 5% sub media europeană la prețurile fără taxe.
La aceeași dată, prețul benzinei în România era de aproximativ 1,89 euro/litru, comparativ cu media europeană de 2,06 euro/litru, iar motorina costa în jur de 2 euro/litru, față de o medie europeană de 2,16 euro/litru.
Analiza arată că România ocupă locul 13 în Uniunea Europeană la prețul benzinei și locul 11 la motorină, poziționându-se în continuare în jumătatea inferioară a clasamentului european al prețurilor la pompă.
Concluzia principală a Consiliului Concurenței este că, în pofida scumpirilor recente, creșterile prețurilor la pompă din România au fost mai reduse decât avansul cotațiilor internaționale ale carburanților. Autoritatea subliniază că România a avut, în cea mai mare parte a anului, prețuri semnificativ sub media Uniunii Europene, atât la nivelul prețurilor finale, cât și la nivelul prețurilor fără taxe.
În același timp, analiza avertizează că motorina rămâne segmentul cel mai vulnerabil al pieței europene, pe fondul deficitului de distilate medii, al capacităților de rafinare insuficiente și al riscurilor de aprovizionare generate de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările exporturilor din regiunea Mării Negre.
Kazahstanul, centura de siguranță energetică a României și a Europei
Diferențele dintre Finlanda, Franța, Germania și România arată că Europa traversează o nouă etapă a crizei energetice cu strategii și rezultate diferite.
În timp ce unele state se confruntă cu prețuri apropiate sau chiar peste pragul de 2,5-3 euro/litru și cu tensiuni sociale crescânde, România continuă să beneficieze de unul dintre cele mai competitive niveluri de preț din Uniunea Europeană, datorat avantajului strategic al accesului la petrolul kazah și al faptului că deține capacități importante de rafinare.
În actualul context geopolitic, Kazahstanul, a treia cea mai importantă sursă de țiței a Europei și principala sursă pentru România, joacă rolul unei veritabile centuri de siguranță energetică, contribuind la stabilitatea aprovizionării cu țiței. Kazahstanul oferă exact ceea ce piața are cea mai mare nevoie: volume suplimentare, predictibilitate și continuitate, iar România ocupă, în acest ecosistem, o poziție esențială prin infrastructura sa portuară de la Marea Neagră și prin asigurarea fluxului pentru cel mai important centru de rafinare de la Marea Neagră – Petromidia.
Daniel ALBU
