Atunci când vorbim despre taxe și impozite, statul – prin Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) – nu poate aplica sancțiuni la nesfârșit. Aici intervine o regulă întâlnită cam în toate ramurile de drept: prescripția. Dacă inspectorii sau autoritatea în sine nu acționează într-un anumit interval de timp, ei pierd definitiv acest drept, iar procedura execuării încetează. Este o formă prin care legea taxează lipsa de acțiune a statului, un principiu de altfel întâlnit în mai toate ramurile justiției.
Cu toții am auzit cazuri în care diferite persoane s-au trezit, după mulți ani, cu somații de plată sau alte înștiințări emise de autoritățile statului, în special în ceea ce privește taxele și impozitele, în unele condiții care ar ridica multe semne de întrebare asupra legalității lor în ceea ce privește perioadele la care acestea fac referire.
De exemplu, o femeie din Năvodari susține că a primit o somație de plată a unei amenzi în valoare de 50 de lei (amendă despre care nu știa nimic – n.r.) pe care ar fi primit-o după mai bine de 15 ani. O altă persoană a publicat pe Facebook o postare prin care își arăta nemulțumirea în legătură cu unele sancțiuni primite recent în legătură cu o casă pe care a vândut-o din 2015, adică în urmă cu 11 ani.
În astfel de cazuri, contribuabilii trebuie să știe că organele fiscale nu poat aplica sancțiuni oricând doresc, chiar și după trecerea unei perioade de lungi de timp. Iar pentru a ”contracara” aceste proceduri devenite ilegale datorită trecerii timpului, aceștia au la dispoziție anumite posibilități prevăzute de lege.
„Prescripția extinctivă impune o limită temporală autorității fiscale; aceasta nu beneficiază de un termen nelimitat pentru a efectua inspecții și pentru a emite titluri de creanță. La împlinirea termenului legal, decade dreptul organului fiscal de a mai stabili obligații de plată.
Totuși, determinarea exactă a acestui interval presupune calcularea atentă a cauzelor de întrerupere sau suspendare, care pot opri temporar curgerea timpului sau o pot relua de la zero.
De reținut este și caracterul bilateral al prescripției: contribuabilul decade la rândul său din dreptul de a cere restituirea sumelor plătite în plus, dacă lasă să treacă acest termen”, ne-a declarat Vasile Zaborilă, consilier juridic și expert fiscal.
Cât timp are statul la dispoziție pentru a-ți cere banii
”În mod obișnuit, Fiscul are la dispoziție 5 ani pentru a stabili și cere datoriile de la contribuabili. Există și situații speciale, reglementate prin alte legi, care pot modifica această perioadă, dar regula de bază rămâne cea de cinci ani.
Ca o excepție de la această regulă, conform unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) cu privire la aplicabilitatea TVA-ului, acesta s-a constatat că nu mai are un termen special de prescripție deoarece contribuabilul poate recupera TVA-ul chiar dacă a trecut această perioadă de 5 ani, ceea ce face ca și dreptul de a se stabili acest TVA devine compatibil cu perioada de recuperare.
Lucrurile devin mult mai stricte dacă datoriile provin dintr-o infracțiune (cum ar fi evaziunea – n.r.). În acel caz, statul are la dispoziție 10 ani pentru a recupera banii, timp care se calculează direct de la momentul comiterii faptei, odată ce există o decizie definitivă a judecătorilor în acest sens.
Termenul de prescripție începe să curgă abia de la 1 iulie a anului următor celui în care s-a născut obligația de plată. Să luăm un exemplu practic: dacă ai de achitat un impozit pentru anul 2025, cronometrul statului pornește abia pe 1 iulie 2026. Dacă pe parcurs nu se întâmplă nimic care să oprească sau să reseteze acest ceas, datoria se va „șterge” oficial la 1 iulie 2031”, ne-a mai declarat Vasile Zaborilă.
Despre recunoașterea accidentală a datoriei
Orice decizie de impunere emisă de autorități (chiar și una emisă din oficiu) are același efect de a „reseta cronometrul”. De asemenea, dacă un contribuabil decide să plătească o sumă către stat din proprie inițiativă, fără să existe un document oficial care să îl oblige, acest gest este văzut ca o recunoaștere voluntară a datoriei. Fiscul va păstra banii și va emite actele necesare, iar timpul scurs până atunci se anulează.
Ce se întâmplă în timpul controalelor și inspecțiilor
Atunci când are loc un control fiscal, timpul nu se resetează, ci se suspendă. Dacă la finalul controlului nu se găsesc nereguli, timpul merge mai departe de unde rămăsese, perioada verificării fiind ignorată. Dacă, în schimb, controlul se lasă cu o decizie de plată, atunci cronometrul se resetează de la zero.
”Există și alte situații în care scurgerea timpului este pusă pe pauză. De pildă, dacă o firmă este declarată inactivă, termenul îngheață până în momentul în care aceasta este din nou activată. La fel se întâmplă dacă o persoană se ascunde intenționat pentru a evita inspecțiile. O altă pauză apare în cazul decesului persoanei verificate, cronometrul fiind oprit până când inspectorii află dacă există sau nu moștenitori care să preia situația. Nu în ultimul rând, ceasul se oprește dacă Fiscul sesizează organele penale, pauza fiind valabilă pe toată durata procesului, până la rezolvarea definitivă a dosarului”, ne-a mai declarat Vasile Zaborilă, expert fiscal.
Daniel ALBU
