Un curcubeu spectaculos a apărut, marți după-amiază, în localitatea Poarta Albă, județul Constanța. Curcubeul este, din punct de vedere ştiinţific, un fenomen optic şi meteorologic atmosferic manifestat prin apariţia pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunci când lumina soarelui se refractă în picăturile de apă din atmosferă. De cele mai multe ori curcubeul se observă după ploaie, când soarele este apropiat de orizont.

Centrul curcubeului este în partea opusă soarelui faţă de observator. Trecerea de la o culoare la alta se face continuu, dar în mod tradiţional curcubeul este descris ca având un anumit număr de culori. Acest număr diferă de la o cultură la alta, de exemplu în tradiţia românească sunt şapte culori, iar secvenţa acestora este adesea prezentată astfel: roşu, portocaliu (oranj), galben, verde, albastru, indigo şi violet, şi memorată sub forma acronimului ROGVAIV. Ordinea culorilor este de la roşu în exteriorul arcului la violet în interior. Cele şapte culori ale curcubeului au drept corespondent cele şapte note muzicale, cele şapte cercuri, cele şapte planete şi cele şapte zile ale săptămânii. În condiţii de vizibilitate bună uneori se poate observa şi un curcubeu mai slab, concentric cu primul, ceva mai mare şi cu ordinea culorilor inversată. Teoretic există nu numai acest curcubeu secundar, ci o infinitate de ordine superioare, dar practic cu ochiul liber au fost observate doar primele patru; al treilea şi al patrulea sunt şi mai slabe şi se află de aceeaşi parte cu soarele, ceea ce îngreunează mult observarea. Acelaşi fenomen are loc şi în alte condiţii, de exemplu cu lumina lunii (sau orice altă sursă de lumină) în loc de soare, cu picături de apă provenite de la spargerea valurilor, fântâni arteziene, cascade, stropitori, cu alte lichide în loc de apă ori cu obiecte solide şi transparente (sticlă, polistiren etc.) în formă sferică.

Curcubeul este mai frecvent vara decât iarna pentru că la formarea lui este nevoie de soare şi ploaie, iar iarnă picăturile de ploaie sunt transformate în particule de gheaţă care nu produc lumina. Fiecare ochi vede un curcubeu propriu (unic). S-a demonstrat că, deoarece curcubeul este o distribuţie specială de culori (produse într-un mod special), cu trimitere la un anumit punct şi că nicio distribuţie unică nu poate fi aceeaşi pentru două puncte separate, astfel rezultă faptul că doi observatori nu pot vedea acelaşi curcubeu.
A.V.



























