Ministerul Afacerilor Externe salută pronunțarea, în data de 4 septembrie 2025, de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărârii în cauza C-305/22, C.J., cerere de decizie preliminară prin care Curtea de Apel București (instanța de trimitere) a solicitat interpretarea normelor UE privind executarea mandatelor europene de arestare și recunoașterea hotărârilor judecătorești în materie penală.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că instanțele judecătorești ale statului membru care refuză executarea mandatului european de arestare pentru ca pedeapsa să fie executată pe teritoriul acestui stat trebuie să obțină consimțământul instanțelor din statul membru emitent pentru preluarea executării pedepsei pronunțate în acest din urmă stat. Acest consimțământ presupune ca statului membru de executare să îi fie transmisă hotărârea de condamnare pronunțată de statul emitent, însoțită de un certificat. Fără acest consimțământ, condițiile pentru o preluare a executării nu sunt îndeplinite, iar persoana în cauză trebuie predată. Astfel, obiectivul de a crește șansele de reinserție socială nu este absolut și trebuie conciliat cu norma esențială potrivit căreia statele membre execută orice mandat european de arestare.
Ținând seama de diferitele funcții ale pedepsei în cadrul societății, instanțele din statul membru în care o persoană a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate se pot sprijini în mod legitim pe argumente legate de politica penală care îi sunt proprii pentru a justifica executarea pe teritoriul său a pedepsei pronunțate și, în consecință, pot refuza transmiterea hotărârii de condamnare și a certificatului în vederea executării pedepsei pe teritoriul unui alt stat membru.
În orice caz, dacă refuzul de a executa un mandat european de arestare a intervenit cu încălcarea condițiilor esențiale și a procedurii prevăzute de dreptul Uniunii, acest mandat de arestare rămâne în vigoare, iar statul emitent își păstrează dreptul de a executa pe propriul teritoriu pedeapsa aplicată.
Hotărârea pronunțată în cauza C-305/22 este în linia poziției exprimate de statul român înaintea CJUE. Această hotărâre creează premisele executării mandatelor europene de arestare. Statele membre de executare nu vor mai putea să preia executarea pedepsei pronunțate în absența consimțământului statului membru emitent al respectivului mandat.
România a fost reprezentată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene de Ministerul Afacerilor Externe, prin Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, alături de Serviciul Contencios UE.
Instituția din Guvernul României competentă în domeniul vizat de această cauză este Ministerul Justiției.
Liliana B.
