Fostul șef al Poliției Eforie, Gabriel Coteanu, a fost achitat de Tribunalul Constanța în dosarul de corupție în care era acuzat că ar fi primit mită în mai multe rânduri. Judecătorii au decis că probele administrate nu sunt suficiente și lasă loc de îndoială, însă hotărârea nu este definitivă.
„Analizând materialul probator administrat în cauză, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecății, instanța, în ceea ce priveşte infracțiunea de luare de mită pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, reține că nu se poate constata dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat cu forma de vinovăție cerută de lege. Chiar dacă în cauză s-au administrat și probe în sprijinul condamnării inculpatului, instanța apreciază că acestea nu sunt certe, hotărâtoare, suficiente şi nici nu se coroborează între ele, făcând ca îndoiala să persiste relativ la săvârșirea faptei de către inculpat, astfel că îndoiala este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăție“, potrivit judecătorilor.
Astfel, instanța a constatat, în privința acestei infracțiuni de luare de mită, că în sarcina inculpatului, prin rechizitoriu, s-au reținut 17 acte materiale, săvârşite în august 2019 şi în iulie – august 2020, respectiv în zilele de luni – 26 august 2019, joi – 2 iulie 2020, joi – 9 iulie 2020, luni – 13 iulie 2020, joi – 16 iulie 2020, luni – 20 iulie 2020, joi – 23 iulie 2020, luni – 27 iulie 2020, joi – 30 iulie 2020, luni – 3 august 2020, joi – 6 august 2020, luni – 10 august 2020, joi – 13 august 2020, luni – 17 august 2020, joi – 20 august 2020, luni – 24 august 2020 și joi – 27 august 2020. În baza aceleiaşi rezoluții infracționale, Coteanu ar fi primit de la inculpatul Ştefan Ungureanu sume de bani în cuantum de 600 de lei/zi, în legătură cu neîndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu ce decurg din această calitate şi, în special, constatarea şi sancționarea faptelor contravenționale în domeniul comerțului clandestin pe plajele stațiunii Eforie.
Instanța a analizat mijloacele de probă administrate în cauză cu privire la această acuzație, începând cu cele ce vizează ultimul act material, cel din 27.08.2020, când Gabriel Coteanu a fost interceptat de organele de urmărire penală în parcarea sediului Poliției Eforie, la foarte scurt timp după ce se întâlnise cu martorul Ştefan Ungureanu (activitatea anterioară fiind supravegheată tehnic, astfel cum aceasta a fost descrisă în rechizitoriu).
Din probele administrate rezultă, cu titlu de certitudine, că inculpatul s-a întâlnit în dimineața zilei de 27.08.2020, ora 8.08, cu Ştefan Ungureanu, după ce a fost în prealabil sunat de acesta: martorul s-a urcat în autoturismul inculpatului pe locul din dreapta față, petrecând în interior aproximativ un minut.
Din procesul-verbal de efectuare a percheziției asupra mașinii lui Coteanu rezultă, totodată, că în urma acestui procedeu probator în buzunarul portierei dreapta față a fost identificată suma de 600 de lei (în șase bancnote de 100 de lei).
Din declarația martorului Ştefan Ungureanu (interceptat, la rândul său, de organele de urmărire penală, după ce s-a despărțit de inculpat) din aceeaşi dată, de 27.08.2020 rezultă că suma de 600 de lei, menționată mai sus, a fost pusă de el în acel loc, în timpul petrecut în maşină, cu mențiunea că nu a discutat cu inculpatul nimic despre aceşti bani.
Instanța a reținut, însă, că forța probantă a acestor elemente de fapt este alterată de maniera în care ele au fost obținute
„În acest sens, o primă observație care se impune a fi făcută este aceea că, în procesul-verbal de percheziție a autoturismului, la rubrica obiecțiuni, inculpatul (care nu a dorit ca la această activitate să fie asistat de apărător) a precizat că nu a perceput momentul în care organele de urmărire penală au găsit suma de bani în discuție, întrucât era poziționat în spatele maşinii, neavând vizibilitate; inculpatul a declarat, totodată, că nu are cunoştință despre aceşti bani (fapt susținut ulterior, în mod constant, pe toată durata procesului). Totodată, în urma vizionării înregistrărilor efectuate cu ocazia acestei percheziții efectuate asupra autoturismului inculpatului, se constată că aceasta s-a realizat în două etape. Mai întâi, organele de urmărire penală au realizat o inspectare. Din imaginile de pe această înregistrare, ce are o durată de 9 minute şi 2 secunde, rezultă că în urma acestei prime examinări a autoturismului nu au fost găsite sumele de bani căutate (nici suma de 1.000 de euro despre care existau date că Ungureanu Ştefan, după ce a primit-o de la investigatorul sub acoperire, ar fi trebuit să o remită inculpatului, nici suma de 600 de lei).
Ulterior, la scurt timp, s-a efectuat o a doua percheziție. În urma vizionării acestor înregistrări, se constată că suma de bani (numărată ulterior şi stabilită ca fiind 600 de lei) este găsită în buzunarul portierei dreapta față, în momentul surprins la minutul 5 şi 17 secunde al înregistrării 00082.
Se observă că, imediat anterior acestui moment, camera video este focusată pe lucrătorul care inspecta buzunarul portierei stânga față, iar trecerea obiectivului video asupra activităților desfăşurate concomitent, de un alt lucrător, asupra portierei dreapta față, se realizează brusc, surprinzând momentul în care suma de bani era deja în mâna acelui lucrător, ridicată din buzunarul acelei portiere.
Instanța nu poate reține apărările formulate de inculpat, în sensul că banii i-ar fi fost «plantați» acolo de procuror, însă apreciază că maniera defectuoasă, chiar dacă nu nelegală, în care s-a realizat percheziția asupra autoturismului inculpatului este de natură să aducă un dubiu serios cu privire la aspectele astfel constatate.
Aşa cum s-a evidențiat mai sus, în procesul-verbal de efectuare a percheziției, la rubrica mențiuni, inculpatul a precizat că nu a surprins momentul în care banii au fost găsiți în portieră, el aflându-se în spatele maşinii. Or, acest lucru este confirmat de imaginile surprinse în înregistrarea video. Mai mult, se constată că, contrar normelor de tactică criminalistică, percheziția nu a avut continuitatea necesară pentru ca rezultatul acesteia să fie în afara oricărui dubiu. În acest sens, aşa cum s-a menționat deja, este împrejurarea că, în mod concomitent, doi lucrători au percheziționat părți distincte şi nealăturate ale autoturismului, fără ca filmarea activităților întreprinse de fiecare lucrător să fie în mod continuu realizată şi fără ca, în mod evident, inculpatul să aibă măcar posibilitatea să urmărească îndeaproape aceste activități, pentru ca astfel să nu aibă posibilitatea de a avea obiecțiuni“, se mai arată în hotărârea magistraților.
Despre celelalte 16 fapte
În ceea ce priveşte celelalte 16 acte materiale, instanța a constatat că, în rechizitoriu, aceste acuzații sunt susținute ca rezultând din supravegherea ambientală a martorului Ștefan Ungureanu, ce a relevat, pe de o parte, colectarea unor sume de bani de la frații Dumitru Rivera și persoanele care lucrează pentru aceștia, iar pe de altă parte, întâlniri ulterioare, la intervale regulate, în fiecare zi de luni și de joi, în apropierea sediului Poliției, ale aceluiaşi martor cu inculpatul Gabriel Coteanu.
Totodată, în rechizitoriu, s-au reținut ca relevante, aşa cum s-a redat pe larg mai sus, convorbirile telefonice purtate de Ștefan Ungureanu cu comercianții de pe plaja din Eforie Nord (cu inculpatul nu au fost astfel de interceptări), din care rezulta că banii erau colectați pentru a ajunge la Coteanu.
Din examinarea mijloacelor de probă enunțate, precum şi a celor administrate în cursul cercetării judecătoreşti (martorii mai sus nominalizați menținându-şi, în linii generale, depozițiile inițiale, date în cursul urmăririi penale), instanța a reținut că în cauză s-a probat, cu titlu de certitudine, că martorul Ştefan Ungureanu a colectat, în mod regulat, în perioada şi la datele mai sus precizate, sume de bani de la martorii Dumitru Rivera Roco şi Dumitru Rivera Geani Vasile, că le-a spus acestora, direct sau telefonic, că aceşti bani urmau să ajungă la inculpat.
De asemenea, din probatoriul administrat în cauză în ambele etape procesuale rezultă şi împrejurarea că inculpatul Coteanu s-a întâlnit cu martorul Ungureanu.
Instanța a reținut, însă, că există un dubiu în ceea ce priveşte remiterea efectivă a acestor sume de bani de către Ștefan Ungureanu către inculpat, de fiecare dată/vreodată, cu ocazia acestor întâlniri.
La fel au decis magistrații și în cazul infracțiunilor de instigare la fals material în înscrisuri oficiale şi favorizarea făptuitorului, fapte pentru care inculpatul a fost trimis în judecată – și anume că nu există probe.
Liliana BELCIUG
Citește și:
