Gupurile de Acțiune Locală (GAL) urbane reprezintă unul dintre cele mai eficiente instrumente europene pentru dezvoltarea comunităților vulnerabile, reușind, la nivel național, să transforme zone marginalizate și să îmbunătățească viața a sute de mii de oameni.
Cu toate acestea, municipiul Constanța nu figurează în prezent pe harta GAL-urilor urbane, în ciuda nevoilor evidente din anumite cartiere și a potențialului de a atrage finanțări consistente. Absența unui astfel de parteneriat public-privat limitează accesul direct la fonduri europene dedicate intervențiilor locale și ridică semne de întrebare privind oportunitatea ratată de a implica activ comunitatea, mediul de afaceri și administrația în soluționarea problemelor urbane.
Conferința „Perspective și propuneri de soluții pentru nevoile identificate în zonele urbane”, organizată de Federația GAL-urilor Urbane din România și moderată de analistul Mihai Mocanu, a adus în prim-plan rolul esențial al Grupurilor de Acțiune Locală în dezvoltarea comunităților vulnerabile.
Analistul Mihai Mocanu a subliniat că GAL-urile urbane reprezintă unele dintre cele mai eficiente structuri din România în atragerea și implementarea fondurilor europene prin proiecte sociale, iar o mai bună promovare a rezultatelor și bunelor practici ar putea conduce, în viitor, la creșterea bugetelor alocate și la consolidarea încrederii autorităților publice locale și centrale în capacitatea acestora de a contribui la dezvoltarea și reziliența zonelor marginalizate.
În contextul conferinței „Perspective și propuneri de soluții pentru nevoile identificate în zonele urbane”, organizată luni, 16 martie 2026, am discutat cu președintele federației, Cătălin Tiuch, despre provocările actuale ale comunităților urbane vulnerabile, soluțiile propuse și perspectivele de dezvoltare locală în perioada următoare, precum și despre motivele pentru care municipiul condus de primarul constănțean Virgil Chițac nu figurează pe harta GAL-urilor din 2026, deși municipiul Tulcea este inclus în regiunea Sud-Est.
Reporter: În contextul hărții GAL-urilor urbane din Regiunea Sud-Est pentru anul 2026, ne puteți explica de ce municipiul Constanța nu figurează pe această hartă și dacă există perspective pentru înființarea unui GAL urban în Constanța?
Cătălin Tiuch: GAL-urile urbane sunt parteneriate publice-private, fiind, de fapt, singurele parteneriate publice-private funcționale la nivelul municipiilor din România. Aceste Grupuri de Acțiune Locală sunt, în esență, ONG-uri din care fac parte statul, mediul privat și societatea civilă sau persoane fizice relevante. Astfel, toate cele trei componente implicate în dezvoltarea unei comunități stau la aceeași masă și discută nevoile, soluțiile identificate și modul în care acestea ar trebui implementate. Este opțiunea fiecărei comunități dacă decide să se organizeze în acest mod și să își constituie astfel de entități. Dacă un astfel de GAL nu există la Constanța, este pentru că fie comunitatea, fie administrația locală nu s-a organizat în această direcție.
Reporter: Există o intenție în acest sens? S-au purtat discuții sau pur și simplu nu a existat interes la Constanța?
Cătălin Tiuch: Noi ne-am concentrat pe comunitățile care au dezvoltat deja acest tip de instrument. În cazul celor care nu au făcut acest pas, nu am intervenit pentru a le convinge să își creeze un astfel de mecanism. Este, până la urmă, o decizie care ține de fiecare comunitate în parte.
Reporter: Care ar fi avantajele includerii unui municipiu în GAL-urile urbane?
Cătălin Tiuch: În primul rând, un municipiu care se organizează în acest mod beneficiază de finanțări suplimentare față de cele la care are acces în mod obișnuit. În al doilea rând, își poate mobiliza comunitatea pentru a participa activ la rezolvarea propriilor probleme și pentru a atrage fonduri destinate nevoilor directe ale comunității locale. La nivel de stradă sau de mediul de afaceri dintr-un municipiu, dacă se stabilește că este prioritară o anumită investiție, fie că vorbim despre infrastructură, o zonă anume sau un tip specific de dezvoltare, se poate concentra pe acea direcție și se pot atrage fonduri dedicate exact acelei nevoi.
Reporter: Care sunt condițiile pe care un municipiu, inclusive Constanța, trebuie să le îndeplinească pentru a fi inclus pe harta GAL-urilor urbane?
Cătălin Tiuch: Ar trebui să își înființeze un ONG din care să facă parte sectorul public, mediul privat și societatea civilă, respectiv primăria, companiile și reprezentanții comunității. Practic, aceste trei componente trebuie să colaboreze, să își găsească o motivație comună și o zonă de intervenție și să constituie acest mecanism pentru rezolvarea unor probleme punctuale din comunitate. Ulterior, trebuie să aștepte ghidurile viitoare de finanțare, să își elaboreze o strategie în concordanță cu acestea și să depună o cerere de finanțare.
Reporter: Care sunt principalele obiective ale conferinței „Perspective și propuneri de soluții pentru nevoile identificate în zonele urbane” și ce rezultate concrete sperați să obțineți în urma acestui eveniment?
Cătălin Tiuch: În perioada anterioară, pentru totalul GAL-urilor din România, activitățile însumate ale acestora au dus, practic, la construcția unui nou municipiu. Fiecare GAL a avut de implementat o strategie în valoare de aproximativ 7 milioane de euro, din care jumătate din fonduri au fost destinate construcțiilor, iar cealaltă jumătate acțiunilor soft de acompaniere pentru comunitatea locală. Dacă am reuni întreg efortul depus la nivel național, în marile municipii, GAL-urile existente ar însuma zeci sau chiar sute de kilometri de drumuri, zeci de spitale, clinici private și servicii de sănătate, sute de școli și intervenții în unități de învățământ, aproape o sută de centre comunitare integrate și locuințe sociale. Practic, din totalul locuințelor sociale realizate în România, o parte semnificativă aparține acestor proiecte. Asta înseamnă că s-a construit, în mod real, infrastructura unui nou municipiu, deoarece toate investițiile pe care le-am enumerat reunesc elementele esențiale pentru dezvoltarea și funcționarea unei comunități urbane: clădiri, locuințe, servicii și reabilitare urbană. Pe lângă aceste investiții, am intervenit direct în viața a aproape 200.000 de locuitori din România. Nu doar că au fost realizate aceste obiective, dar ne-am asigurat și că ele sunt utilizate eficient, fiind populate de persoane care funcționează după criterii și standarde europene. Vorbim despre persoane vulnerabile, care înainte de intervenția GAL-urilor trăiau de pe o zi pe alta, munceau cu ziua, iar mulți dintre ei nu aveau acte de identitate. Practic, erau oameni care nu existau nici din punct de vedere al Uniunii Europene, nici al statului român – nefiind înregistrați în sistemul medical, în cel educațional sau în evidențele fiscale. Prin măsurile implementate, inclusiv cele de antreprenoriat, am reușit să sprijinim aceste persoane să își înființeze firme, să plătească taxe și impozite și să treacă de la munca la negru sau ocazională la activități economice organizate, care aduc plusvaloare și contribuie la dezvoltarea comunității. În final, intervențiile realizate și fondurile utilizate au dus la reducerea infracționalității și la creșterea nivelului de trai în municipii care însumează aproape cinci milioane de locuitori din România.
Reporter: Care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai presante probleme cu care se confruntă în prezent comunitățile urbane vulnerabile din România?
Cătălin Tiuch: Aic eu nu cred că problemele sunt ale comunităților vulnerabile sau ale persoanelor vulnerabile, ci cred că sunt ale întregii comunități umane. Pentru că, atunci când, la nivelul întregului municipiu, se rezolvă problemele într-o astfel de comunitate marginalizată, practic crește calitatea vieții întregului oraș: scade infracționalitatea, crește încrederea și buna conviețuire și, implicit, crește nivelul de trai. Practic, ajuți întregul municipiu, nu doar zona marginalizată. Este o chestiune care ține de creșterea economică a României. Ținând cont că marile municipii sunt motoarele de creștere ale României, atunci când „peticești” aceste motoare de dezvoltare, le ajuți să funcționeze mai bine. Practic, crești PIB-ul național.
Reporter: Care sunt principalele provocări întâmpinate de GAL-urile urbane în implementarea strategiilor de dezvoltare locală finanțate din fonduri europene?
Cătălin Tiuch: Sunt foarte multe. În primul rând, birocrația excesivă și condițiile de implementare, care sunt destul de greoaie, iar lucrurile merg foarte greu. Discutăm despre o populație pentru care noi furnizăm servicii sau identificăm intervenții, persoane care nu au beneficiat în niciun fel de finanțare până acum – nici locală, nici națională, nici europeană sau de orice alt tip. Timp de ultimii 30 de ani, acești oameni nu au avut niciun fel de intervenție din partea nimănui. Atunci este destul de dificil să îi convingi că, într-adevăr, cineva vine să îi ajute și că cineva le înțelege invizibilitatea în care au trăit până acum. Ei au trăit într-un sistem opac, în care nimeni nu s-a uitat la ei, nu i-a identificat și nu li s-a adresat în niciun fel. Lucrurile merg foarte încet, nu neapărat greu, dar necesită multă minuțiozitate. Vorbim despre antrepriză, inovare și pionierat în acest domeniu, având în vedere că suntem practic primul program care li se adresează și prima dată când beneficiază cu adevărat de sprijin. Este un proces de pionierat început în 2017–2018, când s-au semnat primele contracte de finanțare pentru implementare (perioada 2017–2021, prelungită până în 2023). A fost prima etapă de implementare, iar acum ne aflăm în a doua perioadă, în care avem proiecte depuse, pregătim noi cereri de finanțare și așteptăm ca primăriile să își depună proiectele. Ritmul diferă de la an la an, în funcție de stadiul implementării. Pentru ca un municipiu să poată avea un astfel de Grup de Acțiune Locală, el trebuie să se organizeze în momentul în care aceste grupuri sunt selectate și evaluate. Dacă nu parcurge acest pas, va trebui să aștepte următorul ciclu de finanțare, care, cel mai probabil, va fi în 2029.
Reporter: Cum vedeți evoluția și consolidarea GAL-urilor urbane în perioada următoare?
Cătălin Tiuch: GAL-urile urbane sunt într-un plin proces de implementare a proiectelor, iar totul ține de capacitatea acestora de a se putea consolida și de a furniza soluții, precum și de a implementa strategia pe care și-au propus-o. În acest moment, marea provocare este efortul pe care GAL-urile îl vor face, iar acest lucru ține, până la urmă, de fiecare în parte și de capacitatea fiecăruia de a se mobiliza pentru rezolvarea problemelor cetățenilor.
Reporter: Ce mesaj doriți să transmiteți primarilor care iau în calcul aderarea la GAL-urile urbane?
Cătălin Tiuch: Mesajul meu este să facă acest pas cu cât mai mult entuziasm, pentru că este un instrument util de a ajunge la cetățeni. Este un mecanism european, cu proceduri clare, care oferă siguranța că cetățenii sunt auziți și că mesajul și interesele primăriei ajung până la ultima stradă, ultima uliță și ultima locuință dintr-un municipiu.
Alexandra VASILE
