Deficitul bugetar al României a ajuns la 2,34% din PIB după primele șapte luni ale anului 2026, în scădere cu 1,65 puncte procentuale față de perioada similară din 2025. În valoare nominală, deficitul s-a redus cu 28,36 miliarde de lei, arată Ministerul Finanțelor potrivit evz.ro.
Ministerul Finanțelor susține că evoluția reflectă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară, în condițiile în care veniturile statului au crescut într-un ritm mai rapid decât cheltuielile.
„Ca pondere în PIB, acesta a coborât de la 3,99% la 2,34%, o îmbunătăţire de 1,65 puncte procentuale. Evoluţia confirmă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară, susţinut de creşterea veniturilor şi de menţinerea unui ritm moderat al cheltuielilor publice”, informează ministerul.
Veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 412,31 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026, cu 11,2% peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.
Creșterea veniturilor a fost susținută în special de încasările fiscale și de fondurile europene. Veniturile fiscale au urcat cu 15,4%, până la 214,32 miliarde de lei, iar ponderea lor în PIB a crescut de la 9,69% la 10,42%.
Încasările nete din TVA au ajuns la 88,55 miliarde de lei, cu 26,5% mai mult decât în primele șapte luni din 2025. Încasările brute din TVA au crescut cu 21,7%, în contextul aplicării noilor cote introduse prin Legea nr. 141/2025. În același timp, statul a continuat rambursările către companii, care au ajuns la 20,48 miliarde de lei, față de 19,59 miliarde de lei în perioada comparabilă din 2025.
Veniturile din accize au însumat 28,37 miliarde de lei, în creștere cu 6,4%. În cazul produselor energetice, avansul a fost de 10,9%.
Fondurile rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate, împreună cu donațiile, au ajuns la 37,28 miliarde de lei, cu 30,3% peste nivelul de anul trecut.
Încasările din salarii și profit au avansat
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 38,34 miliarde de lei, cu 8,6% mai mult față de anul 2025.
Impozitul pe dividende a înregistrat o creștere de 19,5%, în timp ce încasările din Declarația unică au avansat cu 19,7%. Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 5,2%, pe fondul modificărilor fiscale aplicate începând cu 1 ianuarie 2025.
Contribuțiile de asigurări au ajuns la 129,14 miliarde de lei, în creștere cu 6,7%. În același timp, impozitul pe profit a generat 28,35 miliarde de lei, cu 8,3% peste nivelul din primele șapte luni ale anului trecut.
Cheltuielile publice au crescut cu numai 2,9%
Cheltuielile bugetului general consolidat au însumat 460,39 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere nominală de 2,9% față de perioada similară din 2025.
Raportate la PIB, cheltuielile publice au scăzut de la 23,3% la 22,4%. Ministerul Finanțelor pune această evoluție pe seama controlului mai strict al cheltuielilor curente.
Cheltuielile de personal au totalizat 95,67 miliarde de lei, cu 4,06 miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară a anului trecut. Scăderea nominală a fost de 4,1%, iar ponderea acestor cheltuieli în PIB a coborât la 4,7%.
Ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor publice a scăzut de la 22,3% la 20,8%.
În schimb, cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 11,2%, până la 59,6 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei creșteri a venit din plățile efectuate în sistemul de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 40,12 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, reprezentând aproximativ 2% din PIB.
Față de aceeași perioadă din 2025, costurile cu dobânzile au crescut cu 26,5%. Nivelul acestora continuă să exercite presiune asupra bugetului și asupra necesarului de finanțare al statului.
Cheltuielile pentru asistență socială au însumat 146,59 miliarde de lei, în scădere cu 0,6% față de anul trecut. În această categorie au fost incluse și 149,54 milioane de lei pentru compensarea facturilor la energie și gaze destinate consumatorilor casnici.
Subvențiile au totalizat 7,51 miliarde de lei și au fost direcționate în principal către transportul de călători, agricultură și schema energetică destinată consumatorilor non-casnici.
În timp ce deficitul bugetar s-a redus, investițiile publice au continuat să crească. Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei mai mult decât în primele șapte luni ale anului 2025.
Avansul investițiilor este de aproximativ 24%. Potrivit Ministerului Finanțelor, 71,05% din totalul investițiilor au fost susținute prin fonduri europene și PNRR, sub forma granturilor și împrumuturilor.
Plățile pentru aceste proiecte au crescut cu 20,40 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%, contribuind la menținerea unui nivel ridicat al investițiilor în paralel cu reducerea deficitului.
Proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au însumat 45,88 miliarde de lei. Plățile pentru aceste proiecte au crescut cu 39,1%, iar cheltuielile aferente componentei nerambursabile a PNRR au fost de peste două ori mai mari decât în perioada similară a anului trecut.
Alexandru Nazare vede o consolidare a finanțelor publice
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, consideră că rezultatele înregistrate după primele șapte luni reprezintă un semnal de stabilitate fiscală și financiară.
„Datele la şapte luni arată că menţinem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar şi stabilizare a finanţelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie. Am continuat fără întrerupere rambursările de TVA, restituind peste 20,4 miliarde de lei companiilor pentru a le asigura lichiditatea necesară, şi am direcţionat resursele cu prioritate către marii piloni de dezvoltare, unde investiţiile din fonduri europene şi PNRR au înregistrat un avans de peste 60%. Pe măsură ce consolidăm această bază mai sănătoasă a finanţelor publice, următorul pas este să transformăm stabilizarea în creştere economică sănătoasă şi sustenabilă”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul finanţelor.
Explicația ministrului
Ministrul atrage însă atenția că rezultatele din primele șapte luni trebuie analizate și în contextul schimbării bazei de comparație din perioada următoare.
„Rezultatele la 7 luni transmit un semnal important de stabilitate şi responsabilitate fiscală. România îşi consolidează credibilitatea, atât în plan extern, cât şi intern, iar acest semnal este unul foarte important pentru pieţe, pentru investitori şi pentru încrederea în economia românească. O ţară care transmite încredere şi coerenţă fiscală este o ţară mai puternică. Trebuie însă să citim corect şi execuţiile bugetare ale lunilor următoare”, a arătat el.
Potrivit ministrului, din „august va fi vizibilă anualizarea efectelor măsurilor adoptate în iulie 2025, astfel că baza de comparaţie se va modifica şi diferenţele faţă de anul trecut se vor reduce firesc. Important este să păstrăm execuţia în profilul bugetar şi pe traiectoria necesară pentru atingerea ţintei de deficit pe întregul an. Următoarea etapă vizează consolidarea structurală şi durabilă a ajustării fiscale. Menţinerea disciplinei cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi prioritizarea investiţiilor sunt componente obligatorii pentru continuarea acestei traiectorii.”, a subliniat ministrul Alexandru Nazare.
D.A.
