Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de publicarea Raportului Departamentului de Stat al SUA privind climatul investițional din România pentru anul 2026. Documentul cuprinde o serie de constatări importante referitoare la sistemul judiciar și la lupta împotriva corupției, confirmând progresele realizate de România în aceste domenii.
Astfel, raportul Departamentului de Stat consemnează expres că „the judicial system is independent from the executive branch” („sistemul judiciar este independent de puterea executivă”).
Totodată, documentul arată că România „has made significant strides to combat corruption” („a făcut progrese semnificative în combaterea corupției”) și reamintește că, încă din luna noiembrie a anului 2022, Comisia Europeană a apreciat că România realizase progrese suficiente în combaterea corupției la nivel înalt și în reforma sistemului judiciar pentru a recomanda ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, închis ulterior în mod oficial la 15 septembrie 2023.
Raportul face referire și la percepția asupra corupției, citând Studiul economic OECD pentru România din 2026 și Eurobarometrul special din 2025.
În acest context, este relevantă raportarea acestor date la situația existentă la nivelul întregii Uniuni Europene. Potrivit Eurobarometrului 2025, 75% dintre respondenții din România considerau corupția ca fiind larg răspândită, față de media Uniunii Europene de 69%, România situându-se la același nivel cu Cehia, în timp ce 13 state membre înregistrau procente mai ridicate. Datele mai recente ale Eurobarometrului 2026 indică o valoare de 71% pentru România, identică mediei Uniunii Europene de 71%.
Raportul semnalează, în același timp, o serie de vulnerabilități care necesită în continuare atenție, între care durata unor proceduri judiciare, lipsa de predictibilitate legislativă și jurisprudențială în anumite domenii, dificultățile privind executarea unor hotărâri judecătorești, precum și necesitatea continuării procesului de digitalizare a sistemului judiciar.
În ceea ce privește referirile raportului la efectele intervenirii prescripției răspunderii penale, Consiliul Superior al Magistraturii ia act de această preocupare, care a constituit, de altfel, și obiectul unei analize aprofundate a autorităților judiciare române.
Aceasta s-a materializat în Hotărârea nr. 1348/2026 a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care au fost analizate, pe baza datelor concrete din dosare, cauzele reale care au condus la incidenţa prescripției răspunderii penale într-un număr semnificativ de cauze. Analiza a urmărit identificarea etapelor procesuale și a factorilor instituționali care au contribuit la această situație, pentru ca dezbaterea publică și evaluările externe să se întemeieze pe date obiective și pe o imagine completă a parcursului cauzelor.
În ceea ce privește referirea raportului la activitatea Inspecției Judiciare, potrivit căreia ar fi fost vizate situații în care judecătorii nu ar fi respectat jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în materia prescripției, este necesară o precizare factuală importantă: după anul 2022 nu a fost exercitată nicio astfel de acțiune disciplinară împotriva vreunui judecător, o asemenea situație nefiind înregistrată nici anterior anului 2022.
Consiliul subliniază că independența judecătorului în soluționarea cauzelor reprezintă una dintre garanțiile fundamentale ale statului de drept, iar răspunderea disciplinară nu poate constitui un mecanism de control asupra soluțiilor judiciare pronunțate în exercitarea funcției de judecată.
Consiliul Superior al Magistraturii consideră că evaluările externe ale sistemului judiciar reprezintă instrumente utile pentru identificarea progreselor și a vulnerabilităților și va continua să furnizeze partenerilor internaționali datele și clarificările necesare pentru ca aceste evaluări să reflecte cât mai exact situația sistemului judiciar din România.
Constatările Departamentului de Stat al SUA privind independența sistemului judiciar, progresele semnificative realizate în combaterea corupției și evoluțiile care au permis închiderea Mecanismului de Cooperare și Verificare reprezintă confirmarea unor rezultate instituționale importante, care trebuie consolidate și continuate.
L.I.B.
