Când vorbim despre Constanţa ne exprimăm frecvent în termenii: „urbea de la malul mării; bătrâna urbe tomitană”. Dacă partea cu malul mării e pe înţelesul tuturor, „urbea tomitană” pare de undeva de departe, din negura istoriei. Căci aşa şi este. Scandalul de la „Lupoaică” ne-a readus în atenţie însemnătatea expresiei şi am conştientizat că sub pământul pe care călcăm sunt alte şi alte construcţii datând de acum mii de ani, sunt rămăşiţe ale înaintaşilor. Este atât de multă istorie, încât arheologilor de astăzi nu le-ar ajunge o sută de vieţi să analizeze toate aşezările din perioada romană şi coloniile greceşti de pe litoral.
Comuna Agigea – surprinzător, nu-i aşa? – s-a aflat în antichitate în teritoriul Tomisului, oraş grecoroman cu o dezvoltare spectaculoasă încă de la întemeierea sa în sec. VI a.Chr. Zona Agigea-Lazu se afla pe reţeaua de drumuri care legau pe de o parte coloniile greceşti de pe litoral, dar care asigurau şi legăturile cu zonele vestice ale teritoriului, până la Dunăre. Aici au fost descoperite importante inscripţii în perimetrele aşezărilor antice de la Agigea şi Lazu. De la Agigea a fost recuperată la sfârşitul veacului al XIX-lea inscripţia funerară a unui militar care a acţionat în Legiunea a XIII a Gemina. Un bogat material epigrafic a fost recuperat din perimetrul localităţii Lazu, dar şi din împrejurimile acesteia. Într-o curte particulară, la începutul secolului XX, arheologii au descoperit date referitoare la armata romană şi relaţia ei cu lumea locală în sec. II-III p.Chr. Tot din curtea unui localnic a fost recuperat în anul 1960 un monument epigrafic care ne face cunoscut numele unui personaj care a ocupat mai multe funcţii în armata romană, cândva în sec. II p.Chr., poate chiar în a doua jumătate a acestui secol. Toate aceste informaţii preţioase sunt adunate în materialele de specialitate aleMinisterului Culturii şi Direcţiei Judeţene pentru Cultură Constanţa. Dar de ce aceste precizări? Pentru că la Agigea, în satul Lazu, pe un teren în suprafaţă de peste 10 hectare, o societate intenţionează să deruleze o activitate economică ce presupune înfiinţarea unui parc industrial (hale de închiriat).
Proiectul a fost deja dezvăluit de investitor: “Black Sea Vision este un parc industrial nou ce urmează să fie dezvoltat în sudul oraşului Constanţa, cu acces direct către autostrada A4 (respectiv A2), DN39 şi Portul Constanţa. Parcul Black Sea Vision beneficiază de acces către 3 coridoare pan-europene: coridorul IV (Europa de Vest şi de Est), coridorul VII (Dunăre)ş coridorul IX (Europa de Nord şi de Sud). Parcul urmează să fie desfăşurat pe o suprafaţă de 100 ha şi va cuprinde spaţii industriale, comerciale şi birouri. Prima fază a dezvoltării ce urmează a fi livrată în iunie 2020 va cuprinde două hale cu o suprafaţă totală de 20.400 metri pătraţi. Parcul are posibilitate de extindere până la 100.000 metri pătraţi spaţii industrial” – se precizează în anunţul postat pe Internet.
Aşadar, investitorul are cele mai serioase gânduri şi caută să atragă cât mai mulţi clienţi. Doar că, aşa cum arătam mai sus, zona este una sensibilă din punct de vedere arheologic, aşa că, potrivit legii, înainte de demararea investiţiei a fost necesară descărcarea arheologică. Ce a presupus acest lucru? Ei bine, încheierea unui contract cu personal de specialitate (arheologi). Pe scurt, lucrurile stau aşa: presaţi de timp, arheologii care au participat la lucrare nu au reuşit să gestioneze conform normelor întreaga suprafaţă studiată, aşa încât în ianuarie 2020 a izbucnit un scandal de proporţii! Arheologii au fost reclamaţi, acestora fiindu-le imputate „grave abateri de la deontologia profesională”.
Iată ce se menţionează într-o sesizare transmisă Comisiei Naţionale de Arheologie: „Pe teritoriul comunei Agigea, satul Lazu s-au desfăşurat până în prezent cercetări arheologice preventive pentru 8 situri arheologice. (…) O vizită în teren ne-a permis să constatăm o situaţie gravă în privinţa patrimoniului arheologic descoperit, care ar trebui să facă obiectul unor investigaţii. Din punctul nostru de vedere, există grave abateri de la deontologia profesională a arheologilor responsabili cu cercetarea preventivă, mai ales în situl I, recent prezentat spre aprobare în cadrul şedinţei Comisiei Naţionale de Arheologie din data de 13.12.2019. Situl respectiv este reprezentat în primul rând de o necropolă tumulară şi plană din perioada elenistică, dar şi de structuri de locuire din perioada romană (…)”, se arată într-o sesizare care a ajuns în atenţia Direcţiei Judeţene de Cultură Constanţa, iar ulterior în atenţia Comisiei Naţionale de Arheologie. Culmea, sesizarea este semnată de alţi doi arheologi, care mai arată în documentul citat că la faţa locului au fost descoperite morminte, şanţuri de delimitare, gropi şi structuri de zidărie „investigate într-o manieră neconformă”. Mai clar, gropile au fost săpate la adâncimi mai mici decât cele impuse de rigorile meseriei, iar osemintele descoperite au fost lăsate luni de zile în bătaia vântului şi a ploii. „Trăgeau câinii pe câmp de osemintele găsite…”, s-a exprimat, plastic, un arheolog care nu a dorit să îi fie dezvăluită identitatea.
Faţă de situaţia descrisă mai sus şi a imaginilor care au însoţit sesizarea de la Constanţa, Comisia Naţională de Arheologie a decis să ia măsuri drastice. Arheologii responsabili de lucrările descrise mai sus au fost suspendaţi!
Vom reveni cu detalii.
Alexandra CUCU
