Participarea Consiliului Judeţean Tulcea la Târgul de Turism al României, ediţia de primăvară, s-a dovedit a fi un real succes. În perioada 15 – 18 februarie, standul judeţului a captat atenţia vizitatorilor, devenind epicentrul activităţilor şi al evenimentelor culturale.
Tematica acestei ediţii a fost axată pe educaţia privind protejarea şi conservarea naturii, subliniind importanţa turismului lent şi a ecoturismului. Sub sloganul „Judeţul Tulcea – tradiţie în armonie cu natura”, am reuşit să evidenţiem frumuseţea şi diversitatea peisajelor noastre unice, în strânsă legătură cu multiculturalitatea şi biodiversitatea specifică judeţului.
Pe lângă oferta turistică prezentată la stand de cei 26 de reprezentanţi ai industriei ospitalităţii, de-a lungul celor 4 zile de expoziţie, vizitatorii au avut parte de 19 momente artistice, oferite de ansamblurile folclorice tradiţionale şi de grupurile vocale reprezentative ale minorităţilor etnice din judeţul Tulcea. De asemenea, aceştia au avut ocazia să se delecteze cu preparate tradiţionale pregătite de gospodinele din comunităţile locale şi să descopere celebrele produse din peşte de la Deltaica Seafood, alături de vinurile dobrogene de la Cramele Hamangia şi La Sapata.
„Judeţul Tulcea a strălucit şi în acest an la Târgul de Turism al României. Pentru noi, a devenit o tradiţie să promovăm frumuseţile deltaice şi nord-dobrogene în fiecare an, atât la târgurile de profil de la nivel naţional, cât şi internaţional. Îmi exprim recunoştinţa faţă de toţi cei implicaţi în această poveste minunată, pentru eforturile lor în promovarea tradiţiilor, a ofertei turistice şi a gastronomiei locale. Prin contribuţia fiecăruia, am consolidat identitatea culturală a judeţului nostru şi am sporit notorietatea Deltei Dunării şi a Dobrogei de Nord în rândul turiştilor”, a declarat Horia Teodorescu, preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea.
În ordinea momentelor artistice, mulţumim deopotrivă: Ansamblului lipovenesc „Juraveli” şi Primăriei Jurilovca; Ansamblului tradiţional al ruşilor lipoveni şi Primăriei Sarichioi; Ansamblului folcloric „Dobrogeanca” şi Primăriei Ceamurlia de Jos; Ansamblului folcloric „Doina Casimcei” şi Primăriei Casimcea; Grupului vocal „Perva Zora” şi Primăriei Sulina; Ansamblului de aromâni „Pareia Pilisterlu” şi comunităţii de aromâni din Bucureşti; Ansamblului folcloric „Beştepeanca” şi Primăriei Beştepe; Ansamblului „Cununiţa” şi Primăriei Topolog; Ansamblului folcloric „Doruleţul” şi maestrului Ştefan Coman; Ansamblului „Dobrogeanca” şi Casei de Cultură Sulina; Ansamblului de meglenoromâni „Altona” şi Primăriei Cerna; Grupului vocal ucrainean „Rebalka”,Grupului vocal „Sinicika”, Ansamblului „Matrioşca” şi Primăriei Crişan; maestrului Mircea Vintilă; Ansamblului folcloric „Slaveanka” şi Primăriei Slava Cercheză; Ansamblului folcloric „Flori de cimbrişor” şi Primăriei Isaccea.
A.V.
