O eroare de procedură a procurorilor DNA a condus la o răsturnare de situație în megadosarul de corupție al vameșilor de la Constanța Sud. Judecătorul de cameră preliminară a decis excluderea a zeci de probe esențiale, în principal fiind vorba despre interceptări și înregistrări ambientale, pe motiv de nelegalitate absolută. Motivul? Procurorul a delegat ofițeri care nu aveau competență pentru a efectua actele de supraveghere tehnică. Soluția pronunțată în cameră preliminară a fost atacată la Curtea de Apel și urmează să fie analizată în luna august.
În motivarea deciziei, magistratul a reținut că ofițerii Direcției Generale Anticorupție (DGA) au fost delegați în mod repetat, între aprilie și octombrie 2024, să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică: au montat aparatură, au extras și descărcat înregistrări audio-video și au transcris convorbirile. Problema care a atras nulitatea absolută a acestor acte procedurale este legată de calitatea inculpaților și de atribuțiile celor de la DGA.
Tot în motivarea instanței se arată că, potrivit OUG nr. 120/2005 și jurisprudenței Curții Constituționale, DGA are competență doar în cazul infracțiunilor de corupție săvârșite de angajații Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Vameșii, însă, sunt funcționari în cadrul Autorității Vamale Române, instituție aflată în subordinea Ministerului Finanțelor.
Instanța a subliniat că procurorul nu poate extinde competența materială a unui organ de cercetare penală printr-o simplă ordonanță de delegare. În acest dosar nefiind cadre MAI, concluzia judecătorilor a fost că a fost încălcată legea privind competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală.
Deși DNA a încercat să argumenteze că decizia Înaltei Curți care clarifică expres această competență nu ar trebui aplicată retroactiv, judecătorul a respins apărarea.
Instanța a reținut, în Cameră de consiliu, că limitarea competenței DGA era obligatorie cu mult înainte de decizia ÎCCJ, încă de la modificarea Codului de Procedură Penală din 2023, care a introdus sancțiunea nulității absolute exact pentru astfel de situații.
Consecința imediată a fost anularea materialului probator pentru acuzare. Astfel, judecătorul a anulat 15 ordonanțe de delegare și a dispus excluderea tuturor mijloacelor de probă derivate. Zeci de procese-verbale de redare a interceptărilor și înregistrărilor, dar și o declarație de martor luată tot de ofițerii DGA, au fost îndepărtate din dosar, cel puțin teoretic până în acest momennt.
Deși restul excepțiilor invocate de apărare privind neclaritatea acuzațiilor sau presupusa incompatibilitate a procurorului de caz au fost respinse ca neîntemeiate, DNA a fost pusă în situația ori să își asume riscul menținerii dispoziției de trimitere în judecată cu un dosar în care au fost eliminate majoritatea probelor cheie, ori să refacă rechizitoriul.
Totuși, DNA a contestat aceatsă hotărâre luată de judecătorul de Cameră preliminară, iar contestația va fi judecată în luna august a.c.
Acuzațiile
În rechizitoriul procurorilor se arată că există probe din care rezultă următoarea stare de fapt: în cursul anului 2024, la nivelul Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud, s-a constituit un grup infracțional organizat format din inculpații Cadîr Sunai, Oprea Marius, Petcu Dorel-Emanuel, având ca scop încasarea de sume de bani cu titlu de mită, de la importatori de mărfuri prin Portul Constanța Sud Agigea, prin intermediul unor comisionari vamali, în schimbul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, în sensul urgentării formalităților de vămuire a mărfurilor.
Sumele pretinse și remise cu titlu de mită ar fi variat în funcție de mărfuri și naționalitatea importatorilor, acestea fiind cuprinse între 100 și 700 dolari / container.
Inculpatul Cadîr Sunai, șeful al Biroului Vamal, l-ar fi desemnat pe inspectorul vamal Oprea Marius să colecteze mita de la importatori, iar pe Petcu Dorel-Emanuel să preia banii respectivi și să îi transporte în zone de siguranță.
Astfel, în perioada 13 iunie 2024 – 12 septembrie 2024, inspectorul vamal Oprea Marius, la instigarea șefului biroului vamal Cadîr Sunai, ar fi primit, în mod repetat, direct și indirect, în incinta Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud, situat în Portul Constanța, de la importatori, prin comisionari vamali, suma totală de 58.950 dolari, 2.300 euro și 22.600 lei,pentru a urgenta procesarea declarațiilor vamale depuse pentru importurile realizate de mai multe societăți comerciale.
Pentru a-i “motiva” să realizeze într-un timp cât mai scurt formalitățile vamale, inspectorul vamal Oprea Marius îi “recompensa” pe acei colegi care răspundeau solicitărilor sale punctuale, distribuindu-le o parte din sumele primite.
Astfel, în perioada menționată, inspectorii vamali, inculpații Stoica Mihai, Mengazi Iener, Oprea Bogdan-George, Gheorghe Eduard-Cristinel, Milea Adrian, Cadîr Suat, Badea Aila, Piștereanu Stelian, Stan Florin și Hahloschi Jean ar fi primit, fiecare, sume cuprinse între 800 și 4800 de dolari.
La data de 12 septembrie 2024, inculpatul Oprea Marius a fost surprins în flagrant de către procurori, după ce a primit de la inculpatul C.M. comisionar vamal al unei societăți comerciale, sumele de 5.000 de dolari și 8.100 lei.
La scurt timp după constatarea infracțiunii flagrante, inculpatul Petcu Dorel – Emanuel ar fi luat discret, de pe biroul din fața sa, un înscris olograf cu dimensiunile de 5 cm x 10 cm, ce se afla lângă sumele de bani date cu titlu de mită și care făcea referire la ce reprezintă sumele respective, înscris pe care l-ar fi distrus prin înghițire, cu scopul de a împiedica aflarea adevărului în cauza penală.
În cauză s-au dispus măsuri asigurătorii în vederea confiscării speciale.
Daniel ALBU
