Președintele Macron (Republica în Mișcare – LREM, centru) și Le Pen (Reunire Națională – RN, dreapta populistă) au dezbătut timp de aproape trei ore chestiuni ca nivelul de trai, relațiile internaționale, vârsta de pensionare, criza din sănătate, securitatea și justiția, instituțiile și imigrația, conorm g4media.ro.
Spre deosebire de acum cinci ani când Macron a câștigat net și a apoi a obținut victoria cu 66% – 34% în turul al doilea, de data aceasta dezbaterea a fost mult mai echilibrată și s-a desfășurat într-un cadru așteptat: președintele exercițiu a petrecut aproape jumătate din timp demontând programul contra-candidatei sale, din poziția celui care timp de cinci ani cunoaște realitatea din postura celui care a fost la guvernare, alunecând uneori într-un ton profesoral, ușor arogant. Le Pen a criticat ceea ce a prezentat nerealizările președintelui în cei cinci ani de guvernare.
O bună parte a dezbaterii s-a desfășurat pe chestiuni mai degrabă tehnice, cum ar fi plafonarea prețurilor la energie, reducerea sau nu a TVA la articolele de bază, revalorizarea salariilor personalului medical și al profesorilor, vârsta de pensionare – Macron trecere treptată de la 60 la 65 de ani, Le Pen maximum 60 – 62 de ani, politica energetică (unde Le Pen e o mare adversară a turbinelor eoliene), încălzirea globală (Macron a numit-o pe Le Pen climato-sceptică, iar Le Pen l-a numit pe Macron climato-ipocrit), etc.
Uneori dezbaterea a arătat ca o înfruntare a unor candidați la funcția de prim ministru, dar acesta este sistemul francez, cu un președinte omnipotent, care prezidează toate ședințele de guvern și al cărui prim ministru este adeseori un fel de șef de cabinet cu puteri limitate, care în plus are și o responsabilitate politică în fața parlamentului.
Momentele cele mai animate ale dezbaterii au fost și cele mai așteptate: Macron care i-a reamintit de împrumutul în 2015 al partidului RN la o bancă rusească și propunerea de interzicere de către Le Pen al portului vălului islamic în public.
Le Pen, care se aștepta la acuzația de a fi pro-Putin și faptul că a recunoscut în 2014 anexarea de către Rusia a Crimeii a replicat că partidului ei i-a fost imposibil să obțină un credit în Franța și i-a reamintit că l-a primit pe președintele Rusiei chiar în 2019 cu onoruri. La care Macron i-a răspuns că l-a tratat ca pe un șef de stat, nu ca pe un bancher față de care ai o datorie.
A.V.
