Maria Georgescu, directorul executiv al Asociației Române Anti-SIDA (ARAS), îi supune atenţiei ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, o serie de probleme, consecinţe şi soluţii pentru ameliorarea urgentă a situaţiei existente privind creşterea numărului de cazuri HIV nou diagnosticate în România.
Aşa cum arată datele statistice la nivel naţional, precum şi studiile realizate la nivel internaţional, dinamica epidemiei HIV este determinată de comportamentele la risc, frecvenţa acestora şi vulnerabilităţile unor populaţii cheie.
Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, intervenţiile de prevenire HIV în rândul populaţiilor cheie se bazează pe implementarea unor pachete esenţiale de servicii care constau în: distribuirea de prezervative şi lubrifianţi, intervenţii comportamentale, consiliere şi testare HIV, schimb de seringi, colectarea şi incinerarea adecvată a materialelor de injectare folosite, tratament substitutiv cu metadonă, prevenirea supradozei etc.
„Creşterea numărului de cazuri HIV nou diagnosticate în România în ultimii 20 de ani este îngrijorătoare. Această creştere a fost marcată de retragerea donatorilor/ finanţatorilor internaţionali, confruntându-ne cu o diminuare drastică a fondurilor disponibile pentru implementarea intervenţiilor de prevenire HIV, în special a celor care se adresează populaţiilor cheie (consumatori de droguri injectabile, persoane implicate în prostituţie şi bărbaţi care fac sex cu alţi bărbaţi). Această diminuare nu a fost compensată conform angajamentelor asumate, prin utilizarea fondurilor publice naţionale„, a declarat directorul ARAS.
Experienţa acumulată la nivel internaţional a arătat că menţinerea contactului cu populaţiile cheie şi a accesului acestora la intervenţii de prevenire HIV (prin servicii fixe şi de tip „unitate mobilă”), precum şi finanţarea adecvată a acestor intervenţii conduc pe termen lung la scăderea numărului de noi infecţii, îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA şi diminuarea impactului bugetar.
„În acest context, vă supunem atenţiei o serie de probleme, consecinţe şi soluţii pentru ameliorarea urgentă a situaţiei existente. Problemă – Nu există finanţare publică pentru intervenţiile de prevenire HIV în rândul populaţiilor cheie. Consecinţe – Epidemii concentrate în rândul populaţiilor cheie şi creşterea numărului de cazuri în populaţia generală. Costuri medicale, sociale şi economice crescute şi decese. Soluţii posibile – Includerea şi finanţarea intervenţiilor de prevenire HIV în cadrul programelor naţionale de sănătate, alături de includerea ONGurilor printre implementatorii acestor programe. Achiziţionarea de servicii de prevenire pentru populaţiile cheie pe baza Legii achiziţiilor publice (vezi modelul implementat de Ministerul Sănătăţii în 2021, în parteneriat cu ARAS şi Carusel).
Problemă – Reţeaua actuală de tratament substitutiv este subdimensionată, acoperirea la nivel naţional fiind sub 10% din nevoi. Costul per beneficiar decontat de CNAS este sub costul real al metadonei şi testelor de urină. Consecinţe – Degradarea stării de sănătate a persoanelor dependente de opiacee. Răspândirea infecţiillor transmisibile (HIV, hepatite virale, TBC etc). Supradoză. Decese. Soluţii posibile – Extinderea reţelei actuale de tratament substitutiv pentru dependenţa de opiacee, prin creşterea numărului de unităţi care implementează Programul naţional de sănătate mintală finanţat de CNAS, precum şi creşterea numărului de locuri din Program. Asigurarea disponibilităţii pe piaţă a metadonei lichide şi suboxonei şi creşterea costului decontat de CNAS pe beneficiar.
Problemă – Lipsa intervenţiilor de prevenire a supradozei. Consecinţe – Decese. Soluţii posibile – Asigurarea accesului consumatorilor la clorhidrat de naloxonă (formula spray) şi accesul la formula injectabilă în cadrul unităţilor de primiri urgenţe, precum şi a serviciilor de ambulanţă la nivel naţional.
Problemă – Acces scăzut al populaţiilor cheie la serviciile publice de testare HIV. Consecinţe – Creşterea exponenţială a numărului de cazuri HIV în rândul populaţiilor cheie. Prezentări tardive la tratament antiretroviral. Utilizare ineficientă a fondurilor publice alocate testării. Soluţii posibile – Definire şi implementare a standardelor de lucru şi de instruire a personalului în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Integrarea testării HIV cu testarea pentru hepatite.
Ne reafirmăm angajamentul de a colabora cu toţi actorii instituţionali din domeniu în vederea identificării şi implementării unor soluţii sustenabile pentru controlul epidemiei HIV în România„, susține directorul ARAS, Maria Georgescu.
Alexandra VASILE
