În luna ianuarie 2025, numărul firmelor dizolvate din România a înregistrat o scădere de 8,73% față de anul anterior, ajungând la un total de 3.564 de firme dizolvate, comparativ cu 3.905 în ianuarie 2024, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Constanța, un județ cu o economie activă și diversificată, a avut un aport semnificativ în această tendință, cu 165 de firme dizolvate, o scădere considerabilă de 26,99% față de aceeași perioadă din anul precedent, când înregistra 226 de dizolvări. Această scădere poate reflecta o stabilizare a mediului de afaceri local sau o restructurare economică în cadrul anumitor sectoare.
Comparativ cu alte județe din țară, Constanța se află pe locul al treilea în topul județelor cu cele mai multe dizolvări, după București, care a raportat 617 dizolvări, dar cu o scădere semnificativă de 22,88% față de ianuarie 2024, și Cluj, cu 175 de firme dizolvate, o creștere de 6,06%. În schimb, în județul Iași, numărul dizolvărilor a fost ușor în creștere (+1,33%), ajungând la 152 de firme.
În ceea ce privește domeniile economice afectate, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, alături de repararea autovehiculelor și motocicletelor, a fost sectorul cu cele mai multe dizolvări, cu 930 de firme înregistrând astfel de proceduri.
Totuși, raportul arată o scădere de 18,78% față de anul anterior. Alte sectoare relevante care au avut un număr mare de dizolvări sunt construcțiile (377 de firme dizolvate, -1,31%) și activitățile profesionale, științifice și tehnice (320 de firme, -16,01%).
În schimb, județele cu cele mai puține dizolvări au fost Ialomița (10 dizolvări, o scădere de 66,67% față de 2024), Covasna (16 dizolvări, -15,78%) și Călărași (21 de firme, -36,36%).
Maramureș a înregistrat o creștere semnificativă în numărul dizolvărilor, cu 70,31%, iar alte județe care au raportat creșteri importante sunt Caraș-Severin (+57,89%) și Alba (+55,56%).
Această tendință de scădere a numărului de dizolvări, mai ales în județe ca Constanța, poate reflecta o normalizare a pieței locale, cu o concentrarea mai mare pe restructurare și adaptare la noile condiții economice.
De asemenea, schimbările în structura sectorială sugerează că anumite domenii economice se confruntă cu dificultăți în fața unor provocări economice, în timp ce altele, cum ar fi comerțul, continuă să rămână un sector vulnerabil.
În concluzie, în pofida scăderii generale a dizolvărilor de firme la nivel național, Constanța și alte județe ale țării se află într-o perioadă de ajustare economică, iar tendințele din acest început de an ar putea sugera o dinamică interesantă a pieței afacerilor pentru următoarele luni.
Alexandra VASILE
