Noi detalii ies la iveală din rechizitoriul prin care procurorii Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan, alături de alte persoane, au fost trimiși în judecată luni, 2 noiembrie 2026. Una dintre situațiile descrise de anchetatori îl privește pe comisarul-șef Silviu Adrian Sima, din cadrul Gărzii de Coastă, care ar fi devenit ținta unei anchete penale instrumentate abuziv de procurorul Niță. Potrivit acuzațiilor, magistratul ar fi recurs la intimidarea martorilor, consemnarea unor împrejurări nereale și administrarea nelegală a probelor, pentru a fundamenta acuzații împotriva ofițerului.
Potrivit rechizitoriului, la data de 19 iunie a.c., Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a pus în mișcare acțiunea penală împotriva lui Sima Adrian Silviu, pentru mai multe infracțiuni, printre care abuz în serviciu, fals intelectual, fals în declarații și participație improprie la fals intelectual.
Anchetatorii au reținut însă că o parte dintre actele și probele administrate anterior în dosarul acestuia ar fi fost rezultatul unor demersuri nelegale ale procurorului Teodor Niță.
Totul are legătură cu un dosar penal instrumentat de el la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, în care erau investigate presupuse nereguli privind activitatea unor lucrători ai Gărzii de Coastă.
În acest context, magistratul ar fi urmărit să obțină probe incriminatoare împotriva comisarului-șef Silviu Adrian Sima, inclusiv prin influențarea declarațiilor unor subordonați ai acestuia.
Martori intimidați și declarații care ar fi fost dirijate de procuror
Un episod important prezentat în rechizitoriu privește audierile mai multor lucrători ai Gărzii de Coastă.
Potrivit anchetatorilor, Niță ar fi exercitat presiuni asupra unor martori pentru a obține declarații favorabile acuzațiilor pe care încerca să le susțină.
În special, este descrisă situația a doi ofițeri, cărora procurorul le-ar fi solicitat să formuleze singuri declarații, pornind de la întrebările adresate în timpul audierilor, documentele urmând să fie prezentate ulterior ca declarații luate în condiții legale.
Anchetatorii descriu maniera în care Niță ar fi administrat probele drept una agresivă, orientată spre intimidarea martorilor și obținerea unor declarații care să susțină o acuzație lipsită de loialitate procesuală.
Mai mult, potrivit rechizitoriului, procurorul ar fi depășit cadrul procedural legal, inclusiv prin consemnarea unor informații inventate și prin influențarea conținutului declarațiilor.
O misiune a Gărzii de Coastă, transformată în acuzație penală
O altă componentă a dosarului privește o misiune desfășurată la 27 aprilie 2024, în zona Vama Veche, de către lucrători ai Gărzii de Coastă.
În cadrul cercetărilor efectuate ulterior, au fost analizate documentele întocmite în legătură cu această activitate, printre care un raport de serviciu și înscrisuri privind folosirea unei autospeciale.
Potrivit rechizitoriului, procurorul Niță ar fi încercat să demonstreze că anumite documente conțineau informații nereale și că șeful serviciului din cadrul Gărzii de Coastă ar fi avut un rol în întocmirea sau modificarea acestora.
Din declarațiile martorilor reiese însă că existau neconcordanțe între relatările persoanelor audiate și situația consemnată în unele documente.
Anchetatorii au analizat inclusiv modul în care au fost obținute declarațiile și împrejurările în care martorii au fost determinați să confirme anumite aspecte.
Unul dintre episoadele relevante privește modificarea unui raport referitor la misiunea din Vama Veche, în condițiile în care unii dintre lucrătorii audiați au susținut că nu cunoșteau toate împrejurările consemnate sau că nu participaseră efectiv la anumite activități.
Procurorul ar fi intervenit în administrarea probelor
Rechizitoriul descrie și o serie de nereguli referitoare la administrarea probatoriului în dosarul lui Silviu Adrian Sima.
Conform acuzațiilor, Niță ar fi dispus efectuarea unor acte de urmărire penală prin intermediul unor lucrători de poliție judiciară, deși existau impedimente privind competența acestora.
De asemenea, unele declarații ar fi fost obținute în condiții nelegale, iar anumite înscrisuri ar fi fost întocmite pentru a crea aparența existenței unor probe împotriva persoanelor cercetate.
O parte a acuzațiilor privește consemnarea unor date nereale în documentele procedurale, inclusiv în legătură cu activitatea desfășurată de lucrătorii Gărzii de Coastă.
Potrivit anchetatorilor, aceste demersuri ar fi avut drept scop consolidarea artificială a acuzațiilor penale.
Control judiciar și interdicții impuse ilegal
În dosarul instrumentat de Teodor Niță au fost dispuse și măsuri preventive. La 30 ianuarie 2025, procurorul a dispus luarea măsurii controlului judiciar față de Silviu Adrian Sima, pentru o perioadă de 60 de zile.
Printre obligațiile impuse se numărau restricții privind comunicarea cu anumite persoane implicate în anchetă.
Ulterior, ofițerul a contestat măsura preventivă, iar în februarie 2025 judecătorii au admis contestația și au înlăturat controlul judiciar.
În motivarea soluției, instanța a evidențiat probleme legate de justificarea măsurii preventive și de evaluarea materialului probator.
Rechizitoriul face referire și la consecințele pe care aceste proceduri le-ar fi avut asupra situației profesionale și personale a ofițerului.
Acuzații privind falsificarea unor înscrisuri și folosirea nelegală a procedurilor penale
O altă acuzație importantă este aceea că Teodor Niță ar fi folosit înscrisuri întocmite nelegal pentru a susține acuzații penale împotriva lui Sima.
În actul de sesizare sunt indicate mai multe documente despre care anchetatorii susțin că ar conține date false, printre care rapoarte de serviciu și înscrisuri referitoare la activitatea lucrătorilor Gărzii de Coastă.
De asemenea, sunt descrise situații în care procurorul ar fi administrat probe prin proceduri nelegale, cu scopul de a construi o anumită versiune faptelor. Potrivit rechizitoriului, toate aceste aspecte au fost analizate inclusiv prin prisma infracțiunilor de abuz în serviciu, fals intelectual și represiune nedreaptă.
Ce au reținut anchetatorii despre comportamentul procurorului Niță
La finalul analizei acestei componente a dosarului, procurorii formulează concluzii deosebit de severe privind modul în care Teodor Niță ar fi desfășurat cercetările.
În rechizitoriu se arată că stilul de anchetă al magistratului, astfel cum rezultă din declarațiile lucrătorilor Gărzii de Coastă, ar fi fost caracterizat prin agresivitate, intimidarea martorilor și orientarea declarațiilor într-un anumit sens.
Anchetatorii susțin că procurorul ar fi încercat să fundamenteze o acuzație penală prin distorsionarea unor declarații și consemnarea unor elemente inventate.
În apărarea sa, Teodor Niță a respins acuzațiile, susținând că și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu în mod corect și că, de fapt, culmea ironiei, dosarul penal împotriva sa ar reprezenta o răzbunare a comisarului-șef Silviu Adrian Sima.
Dosarul procurorilor Niță și Ștefan a ajuns în instanță
Această speță reprezintă doar una dintre situațiile analizate în amplul rechizitoriu care a stat la baza trimiterii în judecată a procurorilor Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan, alături de alte persoane, la data de 2 noiembrie 2026.
Documentul cuprinde mai multe episoade distincte în care sunt descrise presupuse abuzuri comise în exercitarea atribuțiilor de serviciu, folosirea procedurilor penale în alte scopuri decât cele prevăzute de lege și presiuni exercitate asupra unor persoane.
Vom reveni cu noi articole privind alte situații prezentate în actul de acuzare ajuns pe rolul Înaltei Curți, aflându-se în faza de cameră preliminară.
M.M.
Citește și:
