Un teren de 440 de metri pătrați din zona Hotelului Metropol, din Mamaia, care a făcut parte din celebrul dosar al retrocedărilor ilegale în care fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, a fost condamnat la închisoare, continuă să genereze litigii în instanță. După ce Judecătoria Constanța a decis că terenul trebuie să revină în proprietatea municipiului Constanța, iar soluția a fost menținută atât de Tribunal, cât și de Curtea de Apel, persoanele care au pierdut procesul, două femei, au apelat la o cale extraordinară de atac. Miercuri, 21 octombrie 2026, magistrații Curții de Apel Constanța au analizat acțiunea acestora și urmează să se pronunțe.
Totul a început în urmă cu mai bine de două decenii, în perioada în care Primăria Constanța era condusă de Radu Mazăre. Este vorba despre una dintre suprafețele care au făcut obiectul retrocedărilor investigate ulterior de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, într-un dosar devenit unul dintre cele mai cunoscute cazuri de corupție din administrația locală constănțeană.
În februarie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv pe fostul primar Radu Mazăre la nouă ani de închisoare, în acest dosar, iar împreună cu el au fost condamnate și alte persoane implicate în atribuirea unor suprafețe care aparțineau statului sau municipalității.
Ancheta DNA a vizat modul în care, în perioada 2002–2005, au fost soluționate cereri de retrocedare și au fost atribuite terenuri, inclusiv suprafețe de plajă și faleză. Procurorii au estimat prejudiciul produs statului și municipiului Constanța la aproximativ 114 milioane de euro.
Printre terenurile vizate de măsurile dispuse de instanța supremă s-a numărat și o suprafață de 440,12 metri pătrați, situată în zona Hotelului Metropol din Mamaia. Deși reprezintă doar o mică parte din terenurile care au făcut obiectul dosarului penal, această proprietate a devenit, la rândul ei, subiectul unui lung proces civil.
Cum a ajuns terenul în proprietatea unor persoane fizice
Potrivit documentelor din dosarul civil, terenul a făcut inițial parte dintr-o suprafață mai mare, de 3.528 de metri pătrați, atribuită în baza Legii nr. 10/2001, printr-o dispoziție emisă de primarul municipiului Constanța în noiembrie 2002.
La începutul anului 2003, beneficiarul retrocedării a vândut întreaga suprafață unei alte persoane. Ulterior, terenul a fost împărțit în opt loturi, care au putut fi înstrăinate separat.
Unul dintre acestea, în suprafață de 440,12 metri pătrați, a fost cumpărat în decembrie 2003, în baza unui contract autentificat la notar, pentru suma de 11.003 dolari.
Cumpărătorul a dobândit astfel terenul care avea să fie revendicat ulterior de municipalitate. Problema a apărut după ce procurorii DNA au stabilit că atribuirea inițială a unor astfel de terenuri, inclusiv a acestei suprafețe, s-a realizat ilegal, prin comiterea unor infracțiuni.
În anul 2008, DNA a instituit sechestru asupra terenului (la fel ca în cazul multor astfel de terenuri – n.r.), în vederea confiscării speciale, valoarea acestuia fiind estimată atunci la aproximativ 55.000 de dolari.
Ulterior, prin hotărârea definitivă din dosarul retrocedărilor, Înalta Curte a dispus desființarea parțială a documentelor care au stat la baza unor atribuiri de terenuri și restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunilor.
Aceasta presupunea revenirea terenurilor vizate în patrimoniul statului sau al municipiului Constanța, după caz, autoritățile urmând să facă demersurile necesare pentru a intra efectiv în posesia lor.
Primăria Constanța revendică terenul
În iulie 2021, Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Constanța, prin primar, a introdus la Judecătoria Constanța o acțiune în revendicare imobiliară, solicitând ca terenul să revină în deplina proprietate și posesie a municipalității.
Totodată, instituția a cerut radierea din cartea funciară a dreptului de proprietate înscris în favoarea persoanelor care dețineau terenul și înscrierea dreptului de proprietate al municipiului Constanța.
În susținerea acțiunii, municipalitatea a invocat hotărârile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul retrocedărilor și a arătat că terenul face parte din domeniul public al orașului.
Mai exact, suprafața ar fi fost inclusă într-un teren de 8,4 hectare, din zona Agrement–Club Nautic, inventariat ca proprietate publică prin Hotărârea Guvernului nr. 904/2002.
Acest act normativ a fost adoptat pentru atestarea bunurilor aparținând domeniului public al județului Constanța și al localităților din județ.
Argumentul principal al municipalității a fost că terenurile care fac parte din domeniul public nu pot fi vândute și nici dobândite de persoane fizice prin simpla încheiere a unor contracte de vânzare-cumpărare.
Proprietarii au susținut că au cumpărat terenul legal și cu bună-credință
De cealaltă parte, persoanele chemate în judecată au contestat solicitarea Primăriei Constanța, susținând că au cumpărat terenul în anul 2003, în baza unui contract notarial, și că s-au comportat ca proprietari de drept.
Aceștia au arătat că posesia lor nu a fost tulburată timp de mulți ani și au contestat inclusiv afirmația municipalității potrivit căreia terenul ar fi aparținut domeniului public.
Unul dintre principalele argumente ale apărării a fost că hotărârea pronunțată în dosarul penal nu ar fi stabilit în mod individual, pentru fiecare dintre cele 80 de terenuri vizate, dacă acesta aparținea domeniului public sau privat.
Pârâții au invocat și faptul că au efectuat demersurile pentru înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară, intabularea fiind obținută în anul 2012, în urma unor proceduri judiciare.
În opinia lor, faptul că terenul fusese cumpărat anterior instituirii sechestrului ar fi trebuit să fie luat în considerare, mai ales în condițiile în care nu participaseră la faptele penale care au determinat condamnările din dosarul retrocedărilor.
Totodată, aceștia au susținut că pierderea terenului ar reprezenta o încălcare a dreptului lor de proprietate.
Judecătoria Constanța a decis că terenul trebuie restituit municipalității
După aproape trei ani de judecată, la 28 iunie 2024, Judecătoria Constanța a pronunțat o soluție favorabilă municipalității.
Instanța a admis în parte cererea de chemare în judecată și a dispus obligarea pârâților să lase terenul de 440,12 metri pătrați în deplina proprietate și liniștită posesie a municipiului Constanța.
Judecătorii au stabilit că terenul aparține domeniului public, iar această situație fusese deja analizată și clarificată prin hotărârile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Un rol important l-a avut decizia din 18 februarie 2021, prin care instanța supremă respinsese o contestație la executare formulată de cumpărătorul terenului. La acel moment, Înalta Curte arătase că terenul face parte din domeniul public al municipiului Constanța și că există obligația autorităților de a întreprinde demersuri pentru recuperarea lui.
Judecătoria a considerat că aceste constatări nu mai puteau fi ignorate sau contrazise într-un nou proces.
De asemenea, instanța a subliniat că bunurile aparținând domeniului public nu pot fi înstrăinate și nu pot fi dobândite de terți doar pentru că aceștia au încheiat contracte de vânzare-cumpărare cu bună-credință.
Cu alte cuvinte, chiar dacă persoanele care au cumpărat terenul în 2003 nu au participat la faptele investigate de DNA, această împrejurare nu le putea conferi un drept de proprietate asupra unui bun pe care legea îl exclude de la vânzare.
În consecință, Judecătoria Constanța a dispus și radierea dreptului de proprietate al pârâților din cartea funciară.
În schimb, a respins solicitarea municipalității de a dispune direct intabularea dreptului său de proprietate, arătând că această operațiune poate fi realizată ulterior, pe cale administrativă, în baza hotărârii definitive.
Pârâții au fost obligați să achite, în mod egal, și cheltuieli de judecată în valoare totală de 7.413,70 lei, reprezentând onorariul avocatului municipalității.
Trei instanțe au menținut soluția de recuperare a terenului
Hotărârea Judecătoriei Constanța nu a încheiat disputa.
Persoanele care au pierdut procesul au atacat soluția cu apel, iar dosarul a ajuns la Tribunalul Constanța. Nici această etapă nu le-a fost favorabilă, întrucât instanța a respins apelul și a menținut soluția pronunțată de Judecătorie.
Ulterior, cauza a ajuns și pe rolul Curții de Apel Constanța, în recurs. Nici aici nu s-a schimbat rezultatul, astfel că hotărârea inițială, prin care s-a dispus recuperarea terenului de către municipalitate și radierea dreptului de proprietate al pârâților, a rămas definitivă.
Practic, toate cele trei instanțe care au analizat litigiul civil au ajuns la același rezultat: terenul trebuie să revină în patrimoniul public al municipiului Constanța.
Această situație nu i-a determinat însă pe cei care au pierdut procesul să renunțe la demersurile judiciare.
O nouă încercare la Curtea de Apel Constanța, printr-o cale extraordinară de atac
În luna iulie 2026, după încheierea etapelor obișnuite ale procesului și rămânerea definitivă a hotărârii, a fost formulată o contestație în anulare, în legătură cu soluția din recurs.
Spre deosebire de apel și recurs, contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, care poate fi folosită numai în anumite situații prevăzute expres de lege. Aceasta nu presupune rejudecarea automată a întregului proces și nici o nouă analiză a tuturor probelor doar pentru că una dintre părți este nemulțumită de hotărârea definitivă.
Pentru a putea avea succes, trebuie să existe unul dintre motivele speciale prevăzute de Codul de procedură civilă.
Dosarul a ajuns din nou în fața magistraților Curții de Apel Constanța, termenul de judecată având loc miercuri, 21 octombrie 2026.
Instanța a amânat pronunțarea pentru data de 4 noiembrie 2026, când urmează să stabilească soluția asupra acestei noi cereri.
Până la pronunțarea unei eventuale hotărâri care să o desființeze, decizia definitivă favorabilă municipiului Constanța își păstrează efectele juridice.
Rămâne de văzut dacă argumentele invocate în contestația în anulare vor putea schimba situația juridică sau dacă demersul va fi respins, caz în care hotărârea de recuperare a terenului va rămâne neafectată.
Daniel ALBU
