Curtea de Apel Constanța a admis, în ședința de miercuri, 6 mai, cererea de sesizare a Curții Constituționale în dosarul ce vizează o suprafață de peste 2.400 de metri pătrați de pe faleza orașului. Decizia vine să schimbe dinamica litigiului în care Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) revendică terenul situat în zona plajei Modern de la investitorul grec Christos Panopoulos.
Magistrații au dispus, miercuri, 6 mai, trimiterea cauzei către CCR pentru a verifica constituționalitatea mai multor articole din Legea apelor (nr. 107/1996) și din Ordonanța de Urgență privind gospodărirea integrată a zonei costiere (OUG nr. 202/2002). Acest demers ar putea avea ca urare suspendarea judecării apelului până când judecătorii constituționali vor stabili dacă textele de lege invocate în procesul de revendicare imobiliară respectă Legea Fundamentală.
În cadrul aceleiași ședințe, instanța a constatat decăderea apelantului pârât din dreptul de a mai administra probele cu înscrisuri și expertiză propuse prin notele de ședință depuse în luna martie, considerând solicitarea tardivă.
Amintim că, în primă instanță, Tribunalul Constanța a înclinat balanța în favoarea statului român prin ABADL, stabilind că terenul trebuie să revină în proprietate publică și radierea dreptului de proprietate al investitorului privat din Cartea Funciară.
Decizia a venit după ce expertizele tehnice au indicat că suprafața face parte din domeniul public, investitorul grec fiind obligat și la plata unor cheltuieli de judecată de peste 68.000 de lei.
Precizăm că investitorul intenționează să ridice un ansamblu de locuințe colective cu un regim de înălțime de P+5E, însă planurile urbanistice sunt acum blocate de litigiul care, după verificările făcute de CCR și judecarea apelului, va ajunge cel mai probabil pentru un verdict definitiv în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, în recurs.
Cum a primit grecul acest teren în buza mării?
În anul 2006, Primăria Constanța a oferit acest teren drept măsură reparatorie unei persoane fizice, în schimbul altor proprietăți care nu mai puteau fi restituite în natură. Ulterior, în 2014, terenul a fost vândut actualului proprietar, grecul Panopoulos care plănuia probabil să valorifice poziția privilegiată a zonei. Totuși, ceea ce părea a fi o tranzacție imobiliară perfect legală, s-a lovit de un obstacol, și anume natura terenului în sine.
Administrația Națională „Apele Române, prin ABADL a sesizat instanța argumentând că acest teren nu este unul obișnuit, ci reprezintă „faleza litoralului românesc, iar potrivit Contistuției și legii apelor, falezele și plajele aparțin exclusiv statului, reprezintă domeniu public și nu pot fi niciodată vândute sau transformate în proprietate privată.
Concluziile unei expertize au relevat faptul că din punct de vedere științific și structural, terenul rămâne o faleză și nu îi poate fi schimbată destinația. Acesta reprezintă un mal înalt și abrupt, format prin acțiunea mării, fiind esențial pentru stabilitatea întregii zone costiere.
Investitorul s-a apărat invocând faptul că este cumpărător de bună-credință, că actele sale erau înregistrate la Cadastru și că Primăria i-a recunoscut dreptul de proprietate prin documentele emise anterior.
Însă judecătorii au stabilit că primarul Radu Mazăre, care se afla la cel de-al doilea mandat al său, nu ar fi avut dreptul legal să ofere acest teren unui privat în 2006.
Astfel, actul inițial prin care terenul a ieșit din patrimoniul public a fost considerat viciat de la bun început.
Daniel ALBU
