Un sfert din mamele sub 18 ani, din UE, trăiesc în România. Fenomenul este îngrijorător. Vârsta medie a mamelor minore românce scade constant, ajungând la 15 ani, arată un studiu din 2020 al „Salvați Copiii”. Lipsa educației sexuale și sărăcia alimentează fenomenul, în timp ce autoritățile rămân neimplicate.
Ministerul Sănătății, prin programul național de evaluarea și promovarea sănătății, organizează campania „Protejează-ți sănătatea, sănătatea reproducerii, dreptul și responsabilitatea ta”. Această campanie, desfășurată în luna februarie și în județul Constanța, prin Biroul de Programe și Promovare a Sănătății și Educației prin Sănătate din cadrul Direcției de Sănătate Publică, aduce în atenția publică problematica sănătății și reproducerii, pentru adolescenți și femeile gravide, are ca obiectiv creșterea nivelului de informare despre contracepție, importanța planificării familiale, sănătatea în perioada sarcinii, avorturile și complicațiile acestora, infecțiile cu transmitere sexuală.
„Această campanie a apărut ca urmare a unor date statistice, care spun că, în perioada 2011-2019, România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul nașterilor înregistrate la adolescente. Acest aspect este unul deosebit de complex și afectează atât mama, cât și copilul. Fenomenul acesta al copiilor cu copii are consecințe atât asupra situației mamei, cât și asupra sănătății fizice și emoționale ale unor copii, care se nasc într-un mediu vulnerabil și supus riscurilor sociale. Sarcina și complicațiile la naștere, la mame adolescente, cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani, conduc la riscuri mai mari de eclampsie, de endometrită puerperală, infecții sistemice. Poate să fie principala cauză de deces în rândul fetelor adolescente, nașteri premature și chiar mortalitate infantilă”, a declarat, pentru Focus Press, dr. Loti Popescu, coordonatorul județean al Biroului de Programe și Promovare a Sănătății și Educației prin Sănătate din cadrul Direcției de Sănătate Publică.
Ce factori contribuie la mortalitatea maternă?
Vârsta est unul din factorii care contribuie la mortalitatea maternă. „Dacă o femeie moare din orice cauză, din orice cauză legată de sarcină, asta se cheamă mortalitate maternă. Decesul matern poate să aibă loc în timp ce o femeie este însărcinată pe perioada travaliului, în timpul nașterii sau în cele 40-42 de zile după naștere și la întreruperea sarcinii. Printre factorii care contribuie la mortalitatea maternă aș vrea să amintesc vârsta. Femeile cu vârste mai mici de 20 de ani, cele despre care am vorbit anterior, copiii cu copii, au tendința să aibă mai puține complicații în timpul sarcinii, decât femeile mai tinere sau mai în vârstă. Vârstele mici, de la 10-13 ani și până la 19 ani, ca și vârstele mari, sunt supuse riscului de mortalitate maternă„, susține dr. Loti Popescu.
Situația socio-economică este un alt factor. Femeile din grupurile paupere, sărace, dintr-un grup socio-economic inferior, pot să aibă mai puțină educație, o dietă săracă și asta reprezintă bariere în calea asistenței medicale.
Paritatea contribuie la mortalitatea maternă. „Riscurile ca să apară o problemă de sarcină sau în timpul sarcinii sunt în mai mari la o primă sarcină decât la sarcinile ulterioare. De asemenea, după a cincea sarcină sau mai multe, riscul de probleme la naștere crește”, susține dr. Loti Popescu.
Cauzele mortalității materne
Dintre cauzele mortalității materne amintim hipertensiunea arterială, eclampsia, convulsiile, infecțiile, întreruperea sarcinii, embolismul pulmonar, formarea de chiaguri de sânge care ajung în plămâni, hemoragia post-partum, adică hemoragia după sarcină, dar și alte complicații directe cum ar fi placenta previa sau indirecte, cauzate de boli cronice ale mamei, cum ar fi un diabet netratat corespunzător sau alte boli. „Hemoragia post-partum poate fi ținută în frâu dacă există un personal medical înalt specializat. Este importantă, pentru că reprezintă aproximativ 27 la sută din toate decesele materne. Convulsiile apar în trimestrul 3 de sarcină și pot să grăbească nașterea și să o pună într-un pericol. Tulburările de hipertensiune sunt responsabile pentru 14 la sută din decesele legate de sarcină„, a declarat dr. Loti Popescu.
Când vorbim despre sănătatea reproducerii ne gândim la foarte multe aspecte în funcție de vârsta grupului țintă despre care vorbim. În această campanie, principalele grupuri țintă sunt adolescenții și femeile. De asemenea, populația generală. „Compartimentul de promovare a sănătății și educație pentru sănătate desfășurăm această campanie începând cu grădinița și inclusiv până la facultate, preuniversitar și universitar. La grădiniță am dezvoltat niște teme, împreună cu doamnele educatoare, conducerea grădinițelor, Inspectoratul Școlar, despre corpul nostru. De exemplu, una dintre teme este „Eu sunt fetiță! Eu sunt băiat!” Fiecare vârstă trebuie să își cunoască corpul și să afle lucruri noi, care să-l ajute în viața sa mai departe. Pe parcurs ce copilul crește vorbim despre igienă foarte mult, igiena de la vârste mici, igiena organelor genitale atunci când ei pot să priceapă lucrurile. În această campanie mi s-a părut util să vorbim despre stima de sine legată de imaginea corporală„, a declarat dr. Popescu.
Dacă avem o bună imagine corporală, o bună imagine despre noi, despre corpul nostru, atunci o mare parte din stima de sine este rezolvată. „Foarte mulți copii, adolescenți, vin și spun „Sunt prea grasă!”, „Sunt prea urâtă!” „Sunt prea slabă!” și dacă noi de la vârste mici îi învățăm pe copii să-și cunoască, să-și aprecieze, să-și accepte și să-și îngrijească corpul este o cărămidă importantă la construcția pe care noi o numim stima de sine. În felul acesta dezvoltăm activitățile cu cei mici. Mai târziu, în perioadele de pubertate, când apar caracterele sexuale secundare și când fetițele au menstră, vorbim în termeni adecvați pentru vârsta lor. În tot acest timp ei trebuie să se cunoască foarte bine ca să poată să intre mai târziu în relații sănătoase, în relații interpersonale sănătoase și în relații sexuale sănătoase. În această perioadă de creștere ei trebuie să învețe să spună nu. Ei trebuie să învețe să respingă atingerile și mângâierile în zonele intime atât la școală, cât și acasă. Ei trebuie să învețe să respingă abuzul„, susține dr. Popescu.
Abuzul și violența sunt de mai multe tipuri: abuzul fizic, abuzul emoțional, abuzul sexual, abuzul verbal și violența, dar abuzul este comis doar de persoane cunoscute. Când vorbim despre persoane cunoscute spunem abuz și când vorbim despre persoane necunoscute spunem violență. „Mi s-a părut foarte important să-i învățăm pe copiii de la cele mai mici vârste să-și cunoască corpul, să-și păstreze igiena, să aibă o bună stimă de sine, să aibă relații de calitate, să evite să se implice mai târziu în relații toxice. Asta mi se pare un început bun într-o campanie de sănătate a reproducerii, care, la vârste mari, vorbește despre prevenirea avortului, a sarcinilor nedorite, planning familial, contracepție, sarcină și naștere. Dacă ar fi să avem niște termeni cheie pentru această campanie, pentru vârstele mai mari, dar și pentru vârstele mai mici făcute pe înțelesul lor vorbim despre decizii, alegeri și responsabilitate. La vârstele mici suntem responsabili de corpul nostru, ne iubim corpul și suntem responsabili de igiena„, a spus dr. Popescu.
Alexandra VASILE
