Cancerul reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate în țara noastră. Ministerul Sănătății urmărește o schimbare de paradigmă prin dezvoltarea programelor de depistare precoce a afecțiunilor oncologice, astfel încât să existe posibilitatea unei rate mai mari de succes în asigurarea tratamentului. De asemenea, Ministerul Sănătății a dezvoltat o strategie care cuprinde măsuri pe termen scurt și mediu pentru acest domeniu.
Începând cu luna aprilie 2020, odată cu intrarea în vigoare a noului Contract –Cadru, împreună cu comisiile de chirurgie și chirurgie oncologică a fost gândit și va fi funcțional un nou tip de program curativ de chirurgie oncologică. Este un program chirurgical care nu există până în prezent și care este gratuit pentru pacienți. De asemenea, este prevăzut ca programele de radioterapie și chimioterapie care sunt vitale să fie finanțate la costuri reale. Ministerul Sănătății urmărește dispariția listelor de așteptare pentru imagistică performantă: Computer Tomograf, RMN, PET-CT.
„Va fi continuată și urgentată implementarea programelor pentru depistarea precoce (screening) a bolilor cu cea mai mare incidență în rândul populației (cancer de col uterin, cancer de sân, colorectal și hepatite), ce beneficiază de o finanțare europeană importantă, de peste 100 milioane de euro„, susţine Horațiu Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Pentru îmbunătățirea calității asistenței medicale pentru pacienții oncologici, Ministerul Sănătății are în lucru și un nou Masterplan pentru prevenirea și controlul cancerului, în acord cu ultimele direcții ale UE, dar și cu nevoile reale a pacienților cu afecțiuni oncologice.
Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), prin Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică (CNSISP), anunţă că în anul 2017 s-au înregistrat 59.450 cazuri noi de cancer (incidenţa 301,7 la 100.000 de locuitori), comparativ cu 60.710 cazuri noi (incidenţa 303,7) în anul 2016. Mortalitatea prin tumori a crescut de la 233,0 (51.803 decese) în anul 2016 la 233,4 (51.825 decese) în anul 2017 şi reprezintă a doua cauză de deces în România. Mortalitatea cea mai frecventă pentru această clasă de boli s-a înregistrat la tumorile maligne ale bronhiilor și plămânilor (46,1 la 100.000 de locuitori), tumorile maligne ale colonului (17,8 la 100.000 de locuitori), tumorile maligne ale sânului (16 la 100.000 de locuitori) și la tumorile maligne ale stomacului (15 la 100.000 de locuitori).
În Europa se înregistrează 23,4% din cazurile de cancer din lume şi 20,3% din decese, deşi are doar 9,0% din populaţia mondială. Cancerul reprezintă a doua cauză importantă de morbiditate şi deces în Europa, cu estimări ce depășesc 4,5 milioane cazuri noi, peste 2 milioane decese şi circa 13 milioane cazuri prevalente, în anul 2018. Deși peste 40% din decesele prin de cancer pot fi prevenite, cancerul însumează 20% din totalul deceselor în Uniunea Europeană.
„Din păcate, acest termen cu care ne-am obişnuit, ascunde multă suferinţă şi este o afecţiune cu creştere exponenţiala în ultimii ani. Un număr din ce în ce mai mare de cazuri apar zilnic. Ce se întâmplă în vieţile noastre? De ce am ajuns aici? Ce stil de viaţa avem? Care sunt factorii de risc în apariţia cancerului? Factorii genetici – părinţi, rude care au avut cancer – reprezintă un factor de risc, dar nu un factor determinant. Stilul de viaţa va face întotdeauna diferenţa, chiar dacă această maladie apare. Stresul, lipsa odihnei, a somnului de calitate – prin acţiunea sa prelungită, prin persistenţa sa, produce tulburări ale sistemului nervos şi ale sistemului endocrin şi, implicit afectarea organelor interne”, a declarat, pentru Focus Press, dr. Loti Popescu, Master European Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănatate, coordonator judeţean al Biroului de Programe şi Promovare a Sănătăţii şi Educaţiei pentru Sănătate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Constanţa.
Iată care sunt factorii de risc în apariţia cancerelor:
Tutunul. Reprezintă principala cauză a cancerului de plămâni, fiind responsabil pentru 87% dintre decesele cauzate de acest tip de maladie. Consumul de tutun creşte riscul de a dezvolta nu mai puţin de 14 tipuri de cancer, atrage un semnal de alarmă dr. Loti Popescu.
Alcoolul. Băuturile spirtoase cresc riscul apariţiei cancerului de esofag, dar şi al cancerului mamar şi a carcinomului hepatocelular şi reprezintă un important factor de risc şi pentru apariţia altor cancere, susţine coordonatorul judeţean al Biroului de Programe şi Promovare a Sănătăţii şi Educaţiei pentru Sănătate din cadrul DSP.
Poluarea, toxinele din mediul înconjurator – Particulele de carbon asociate cu hidrocarburi aromatice, poluarea din interiorul locuinţelor, expunerea la compuşi organici volatili, la formaldehide, expunerea la metale grele, accentuează dr. Loti Popescu.
Radiaţiile. Potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 10% din totalul cazurilor de cancer sunt induse de radiaţii.
Toxicitatea alimentelor – alimentele în cantitaţi mari, alimente cu toxine, aditivi alimentari. Nitraţii, nitrozaminele şi dioxinele reprezintă factori cancerigeni şi provin de la aditivi alimentari sau produse alimentare de gătit.
Excesul de medicamente – reprezintă un alt factor de toxicitate şi de risc. De asemenea, este necesar ca toate medicamentele să fie luate sub stricta supraveghere medicală. Toxicitatea poate fi acută, cu efecte imediate sau cronică (prin acumulare).
Stresul oxidativ/radicalii liberi (fumul de ţigară, radiaţia ionizantă, metale grele, – stresul oxidativ reprezintă dezechilibrul apărut în momentul în care există o producţie crescută de radicali liberi care depăşeşte capacitatea organismului de a o neutraliza. Alterarea reacţiilor chimice la nivel celular duce la apariţia unor radicali liberi şi peroxizi care afectează structurile intracelulare – proteine, lipide, ADN, cu perturbarea mecanismelor intrinseci de la acest nivel, ne explică dr. Loti Popescu.
Inflamaţia cronică – generată de mulţi dintre factorii de risc reprezintă un factor declanşator pentru toate bolile cronice şi degenerative.
Obezitatea. Persoanele supraponderale şi obeze prezintă un risc crescut de deces din cauza cancerului de colon, de sân, de endometru, de rinichi, de esofag, de stomac, de pancreas, de prostată, de ficat şi de vezică biliară.
Sedentarismul – absenţa mişcării făcuta zilnic, cu regularitate reprezintă un factor de risc pentru toate tipurile de cancer.
Dieta. În cazul cancerului colorectal, dieta este asociată cu cea mai mare parte a deceselor. Şi cancerul mamar, cancerul hepatic sunt primele în topul cancerelor cu cauză alimentară. De asemenea, acizii graşi saturaţi, acizii graşi trans şi zaharul rafinat au fost asociaţi cu diferite tipuri de cancer. În ceea ce priveşte dieta, excesele dar şi carentele reprezintă importanţi factori de risc, accentuează dr. Loti Popescu.
Imunitatea slabită – şi ea reprezintă un factor de risc, la rându-i fiind consecinţa altor factori dintre cei enumeraţi.
„În general, cancerele reprezintă efectul unui cumul de factori de risc care persistă. Renunţarea la un anume stil de viaţă şi eliminarea factorilor de risc asigură supravieţuirea în condiţii bune. Există, în contrapondere, factori de protecţie„, a conchis dr. Loti Popescu.
Alexandra VASILE
Citeşte şi:
