O oportunitate internațională pentru un medic constănțean devine, în următorii doi ani, o provocare de a transforma ideile și colaborările în proiecte concrete pentru prevenția bolilor metabolice. Dr. Sorina Ispas, medic primar și cadru universitar la Universitatea Ovidius din Constanța, a fost selectată în GMHA MATRIX Leadership Accelerator 2026–2028, o rețea internațională dedicată sănătății metabolice.
Cu o experiență de aproape 17 ani în sistemul medical și universitar și o pregătire multidisciplinară în medicină, drept, cercetare și management, aceasta își propune să transforme oportunitatea internațională în proiecte pentru România. Printre priorități se numără prevenția metabolică, identificarea precoce a riscului, implicarea tinerilor medici și studenților în cercetare și lansarea, la Constanța, a unui program gratuit de identificare a grăsimii viscerale la nivel populațional.
Reporter: Ce înseamnă, concret, pentru România faptul că faceți parte din GMHA MATRIX Leadership Accelerator 2026–2028? Este o recunoaștere personală sau există și o misiune de reprezentare a României?
Dr. Sorina Ispas: Selecția este, în primul rând, o recunoaștere profesională individuală, nu un mandat oficial din partea statului român. Dar faptul că România este prezentă într-o astfel de rețea internațională creează o oportunitate pe care eu vreau să o folosesc în beneficiul comunității noastre. Vin cu aproape 17 ani de experiență în sistemul medical și universitar. Sunt absolventă a două facultăți, Medicină și Drept, am patru programe de master, între care Managementul Sistemului Sanitar, și am două specializări medicale: sunt medic primar în Medicină de Laborator și medic specialist în Diabet, Nutriție și Boli Metabolice. Consider că această combinație de medicină clinică, educație, management, drept și cercetare mă poate ajuta să privesc sănătatea metabolică nu doar din perspectiva unei boli, ci și din perspectiva sistemului, a prevenției și a modului în care putem transforma ideile în proiecte aplicabile.
Reporter: Care sunt responsabilitățile și obiectivele dvs. pentru următorii doi ani ca lider în această rețea internațională?
Dr. Sorina Ispas: Pentru mine, obiectivul nu este să am doar o titulatură internațională. Vreau ca la finalul celor doi ani să existe rezultate concrete: colaborări, proiecte de cercetare, publicații internaționale, proiecte educaționale și, dacă este posibil, modele de prevenție pe care să le putem adapta și testa în România. Mi-aș dori să contribui și cu idei noi. Experiența mea clinică și universitară, dar și pregătirea în cercetare și management, cred că îmi oferă această perspectivă. Am completat această pregătire prin programul Diabetes Science School, organizat de Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice și coordonat de președintele societății, prof. univ. dr. Bogdan Timar. De asemenea, am urmat cursurile Elite Meta-Analysis Academy, coordonate de prof. dr. Rhanderson Cardoso, precum și cursuri de formare în utilizarea inteligenței artificiale în cercetare la RAK Medical & Health Sciences University (RAKMHSU) din Ras Al Khaimah, Emiratele Arabe Unite. Parcursul meu profesional a fost completat și prin formare în zona de management, educație și dezvoltare de proiecte. Am obținut certificările de Manager de proiect, Evaluator de proiecte și Formator, în cadrul Asociației Sofya Tomitană. Un rol important în pregătirea mea îl are și formarea internațională. În prezent urmez Principles and Practice of Clinical Research (PPCR), program coordonat de prof. Felipe Fregni, prin care îmi aprofundez pregătirea în metodologia cercetării clinice. Anterior, am urmat programe Harvard Medical School Executive Education în Designing a Sustainable Nutrition Plan, Nutrition and Wellness Coaching și Lifestyle and Wellness Coaching. În formarea mea în domeniul medicinei stilului de viață, prof. Beth Frates de la Harvard Medical School a avut, de asemenea, un rol important, fiind unul dintre mentorii care mi-au influențat modul în care privesc prevenția, schimbarea comportamentală și relația cu pacientul. Cred că tocmai această combinație între experiența clinică și universitară, cercetare, medicină a stilului de viață, management și educație îmi oferă o perspectivă multidisciplinară. Sper să mă ajute nu doar să vin cu idei noi în cadrul MATRIX, ci, mai ales, să construiesc echipe și să transform aceste idei în proiecte concrete, măsurabile și utile pacienților. Îi mulțumesc prof. Amit Gupta pentru încrederea acordată și pentru oportunitatea de a mă implica în proiectele Global Metabolic Health Alliance. Această experiență îmi oferă acces la o perspectivă internațională asupra sănătății metabolice și mă motivează să mă gândesc tot mai mult la proiecte care pot fi adaptate și implementate concret în România.
Reporter: Ce specialiști români vă propuneți să aduceți alături de dumneavoastră în MATRIX? Pe cine ați vedea în această rețea: medici, cercetători, cadre universitare sau tineri profesioniști și cum ați putea contribui la construirea unei comunități românești în jurul sănătății metabolice?
Dr. Sorina Ispas: Cred foarte mult în echipe multidisciplinare. Sănătatea metabolică nu aparține unei singure specialități. Mi-aș dori să lucrez alături de diabetologi, cardiologi, nefrologi, medici de familie, nutriționiști, specialiști în sănătate publică, cercetători, cadre universitare și specialiști în tehnologie medicală. Am propus dezvoltarea unei aplicații care să vină în ajutorul pacientului. Caut colaboratori! Invit și studenții să se alăture acestui demers și să își deschidă orizontul colaborării internaționale. Vreau foarte mult să implicăm și tinerii medici și studenții. Nu vreau să construim o comunitate închisă de „nume mari”. Un tânăr medic care are o idee bună și vrea să muncească trebuie să primească șansa de a participa la cercetare internațională și de a învăța cum se construiește un proiect de la zero.
Reporter: Cum poate beneficia pacientul român de această participare? Există rezultate concrete pe care le putem vedea în România sau vorbim mai degrabă despre networking și dezvoltare profesională?
Dr. Sorina Ispas: Acesta este, pentru mine, testul real al proiectului. Dacă beneficiul rămâne numai la nivel de networking și CV, atunci nu este suficient. Pacientul poate beneficia atunci când transformăm colaborarea internațională în instrumente concrete: identificarea precoce a riscului metabolic, educație standardizată, evaluare mai bună înainte de consultație, tehnologii care ajută medicul să înțeleagă mai repede pacientul și proiecte de prevenție accesibile populației. Unul dintre proiectele pe care intenționez să îl demarez este un program gratuit de identificare a grăsimii viscerale la nivel populațional. Vreau să identificăm persoane care pot părea sănătoase după greutate sau aspect exterior, dar care pot avea adipositate viscerală crescută și risc metabolic. Este exact tipul de prevenție care poate aduce pacientul la medic înainte de apariția complicațiilor.
Reporter: Ce poate aduce România din această rețea internațională și, invers, ce poate România să ofere comunității internaționale?
Dr. Sorina Ispas: România poate aduce modele de prevenție și implementare, experiența unor experți internaționali și posibilitatea de a intra în proiecte multicentrice. Dar nu trebuie să privim România numai ca beneficiar. Avem medici foarte bine pregătiți, cercetători, universități, pacienți și date din viața reală extrem de valoroase pentru cercetare. În plus, România are propriile particularități sociale și culturale. Dacă vrem să construim politici globale de sănătate metabolică, trebuie să înțelegem și realitatea unei țări în care accesul la prevenție, alimentația la locul de muncă, nivelul de educație pentru sănătate și accesul la specialiști pot fi foarte diferite de cele din Europa de Vest sau Statele Unite
Reporter: Aveți acces, prin MATRIX, la experți, proiecte, cercetare sau modele de prevenție care ar putea fi implementate în România? Dacă da, care ar fi primele lucruri pe care ați vrea să le implementați în Constanța?
Dr. Sorina Ispas: Aceasta este una dintre oportunitățile pe care vreau să le dezvolt în următorii doi ani: să colaborez la nivel internațional, în echipă, alături de oameni cu experiență. O sa fie idei, colaborări și proiecte care pot fi adaptate realității românești. Pentru Constanța, aș începe cu lucruri fezabile: screening metabolic, identificarea adiposității viscerale, educație pentru populație și dezvoltarea unor instrumente digitale simple pentru medici.
Reporter: Vorbim foarte mult despre diabet, obezitate și boli metabolice. Ce credeți că trebuie schimbat fundamental în România: modul în care tratăm boala sau modul în care încercăm să o prevenim?
Dr. Sorina Ispas: Trebuie să le facem bine pe amândouă, dar cred că trebuie să mutăm mult mai mult centrul de greutate spre prevenție. În diabetologie avem astăzi terapii extraordinare. Dar cea mai mare victorie rămâne pacientul care nu ajunge la complicații sau, și mai bine, persoana la care identificăm riscul înainte să apară boala. Prevenția nu înseamnă doar să îi spui pacientului „slăbește și fă mișcare”. Înseamnă screening, educație, monitorizare, suport comportamental și un mediu care îl ajută să facă alegeri sănătoase.
Reporter. Cum poate această inițiativă să influențeze politicile publice din România: prevenția în școli, alimentația, activitatea fizică, medicina de familie sau programele pentru obezitate și diabet?
Dr. Sorina Ispas: Politicile publice nu se schimbă prin declarații, ci prin date. De aceea cred în proiecte pilot care pot demonstra rezultate. Dacă arătăm că o intervenție în școli, la locul de muncă sau în medicina de familie identifică mai devreme riscul sau schimbă comportamente, atunci avem argumente reale pentru extinderea ei. Avem nevoie de educație nutrițională în școli, infrastructură pentru activitate fizică, politici privind alimentația la locul de muncă și implicarea medicinei de familie în prevenția metabolică.
Reporter: Ce înseamnă pentru sistemul medical românesc trecerea de la „tratăm boala” la „prevenim boala” și unde se află România față de țările cu sisteme medicale mai avansate?
Dr. Sorina Ispas: Înseamnă să nu mai așteptăm glicemia, HbA1c crescute, infarctul, insuficiența renală sau complicațiile obezității pentru a interveni. Înseamnă identificarea riscului cu ani înainte, folosind istoricul familial, circumferința abdominală, compoziția corporală, tensiunea arterială, glicemia, profilul lipidic, stilul de viață și ceilalți factori de risc. România are profesioniști foarte buni, dar prevenția trebuie să devină mai sistematică, mai accesibilă și mai bine integrată în îngrijirea medicală.
Reporter: Universitatea Ovidius, prin conducerea sa și prin susținerea doamnei prorector, prof. univ. dr. habil. Liliana Ana Tuță, are un rol important în parcursul dumneavoastră. Cum poate transforma Universitatea Ovidius această participare a dumneavoastră în GMHA MATRIX într-un avantaj pentru universitate, pentru studenții de la Medicină și, mai larg, pentru sănătatea din România?
Dr. Sorina Ispas: Universitatea are enorm de câștigat atunci când cadrele sale universitare sunt conectate la comunități internaționale. Mi-aș dori ca această participare să genereze colaborări între Ovidius și specialiști sau instituții din alte țări, proiecte de cercetare, conferințe, întâlniri online cu experți și, mai ales, oportunități pentru studenți. Sprijinul conducerii este foarte important pentru mine, pentru că proiectele mari nu se construiesc individual. Ele au nevoie de instituții care să creadă în ele și să creeze cadrul în care pot crește.
Reporter: Ce plan aveți pentru a aduce în universitate proiecte, colaborări internaționale, cercetare sau programe educaționale în domeniul sănătății metabolice?
Dr. Sorina Ispas: Primul lucru este să construim echipe. Aș vrea să dezvoltăm proiecte de cercetare metabolică în care să participe cadre universitare, rezidenți și studenți și să conectăm aceste echipe la cercetători internaționali. Mi-ar plăcea ca studenții noștri să învețe nu numai să citească un articol, ci și să formuleze o întrebare de cercetare, să construiască un protocol, să analizeze date și să participe la redactarea unei publicații. Pregătirea mea actuală prin PPCR Harvard este foarte importantă tocmai în această direcție: metodologia cercetării clinice.
Reporter: Ce se poate schimba în educația medicilor? Ar trebui ca prevenția, nutriția și medicina stilului de viață să aibă un rol mai important în pregătirea viitorilor medici?
Dr. Sorina Ispas: Foarte mult. Viitorul medic trebuie să știe să trateze boala, dar și să prevină boala. Nutriția, activitatea fizică, somnul, stresul, consumul de substanțe, relațiile sociale și comportamentul pacientului au impact asupra bolilor cronice și trebuie abordate științific. Dar medicina stilului de viață nu trebuie să înlocuiască medicina bazată pe dovezi sau tratamentul farmacologic. Trebuie să fie integrată în medicina modernă.
Reporter: Dacă peste doi ani ne uităm înapoi, care ar fi rezultatul concret pe care ați vrea să-l puteți indica și să spuneți: „Pentru asta a meritat participarea României în MATRIX”?
Dr. Sprina Ispas: Mi-aș dori să pot spune: avem o echipă internațională funcțională, avem publicații comune, avem cel puțin un proiect implementat în România și avem tineri medici sau studenți români care au intrat în această rețea și au început să construiască propriile proiecte. Mi-a dori foarte mult să spun după cei doi ani de mandat: “Proiectul nostru de identificare precoce a riscului metabolic a găsit persoane care nu știau că au un risc crescut și le-a adus la medic înainte să apară boala!” Pentru mine, acela ar fi un rezultat extraordinar.
Reporter: Care este cea mai mare problemă a României în zona sănătății metabolice pe care credeți că o puteți schimba în următorii 2–3 ani?
Dr. Sorina Ispas: Identificarea tardivă. Există oameni care se consideră sănătoși pentru că nu au simptome sau pentru că nu au obezitate evidentă. Dar pot avea adipositate viscerală, dislipidemie, prediabet sau alți factori de risc. De aceea mă interesează foarte mult conceptul de risc metabolic ascuns și de aceea vreau să încep proiectul gratuit de evaluare a grăsimii viscerale la nivel populațional.
Reporter: Dacă ați avea posibilitatea să schimbați un singur lucru în sistemul românesc de sănătate pentru a reduce diabetul, obezitatea și bolile metabolice, ce ați schimba?
Dr. Sorina Ispas: Aș crea un program coerent de prevenție metabolică. Nu o campanie de o săptămână și nu un afiș cu „mâncați sănătos”, ci un traseu real: evaluare a riscului, educație, intervenție, monitorizare și reevaluare. Ideal, acest traseu ar începe din medicina de familie și ar continua în școli, universități, comunități și locuri de muncă.
Reporter: Având în vedere că medicina stilului de viață nu este, în prezent, o specialitate medicală distinctă recunoscută în nomenclatorul din România, iar un master în acest domeniu nu echivalează cu dobândirea unei competențe medicale recunoscute, considerați că utilizarea termenului „medicină” poate crea confuzie în rândul pacienților cu privire la pregătirea și competențele profesionale ale celor care oferă astfel de servicii?
Dr. Sorina Ispas: Da, dacă este utilizat fără clarificarea pregătirii profesionale a celui care oferă serviciul. Un curs sau un master nu transformă automat o persoană într-un medic și nu conferă o specialitate medicală. Trebuie făcută foarte clar diferența între educație, coaching, consiliere și act medical. Fiind și absolventă a Facultății de Drept, consider această delimitare extrem de importantă. Pacientul trebuie să știe cine îi oferă serviciul, ce profesie are, ce pregătire are și care sunt limitele competenței sale.
Reporter: În calitatea dumneavoastră de vicepreședinte al Societății Române de Lifestyle Medicine pentru regiunea Sud-Est și de reprezentant al României în această zonă profesională internațională, cum considerați că ar trebui delimitat și reglementat acest domeniu în țara noastră pentru a proteja pacientul? Cine ar trebui să stabilească limitele de competență și ce criterii ar trebui să stea la baza acestei reglementări?
Dr. Sorina Ispas: Nu cred că această delimitare trebuie decisă de o singură societate profesională sau de o singură persoană. Ea trebuie construită prin dialog între Ministerul Sănătății, Colegiul Medicilor, universități, societățile profesionale relevante și celelalte organisme competente. Trebuie definite clar pregătirea necesară, limitele competenței, cine poate diagnostica, cine poate prescrie, cine poate modifica tratamentul și ce tip de intervenție poate realiza fiecare categorie profesională. Scopul final nu trebuie să fie protejarea unui titlu, ci protejarea pacientului.
Reporter: Ce le transmiteți constănțenilor și studenților ovideni prin această poziție, ce le puteți promite că se va întâmpla concret pentru sănătatea lor și ce au de câștigat?
Dr. Sorina Ispas: Nu vreau să promit lucruri pe care o singură persoană nu le poate garanta. Pot însă să promit că voi folosi această oportunitate pentru a încerca să aduc în Constanța proiecte, colaborări internaționale, educație și cercetare și că voi încerca să deschid aceste oportunități și către tineri. Vin după aproape 17 ani petrecuți în sistemul medical și universitar, după două facultăți, patru mastere, două specializări medicale și numeroase programe de formare, inclusiv Programul de Cercetare- Principles and Practice of Clinical Research Harvard Medical School, condus de domnul Profesor Dr. Felipe Fregni. Toată această experiență vreau acum să o folosesc pentru a construi. Cred că mă poate ajuta să vin cu idei noi și, mai important, să le transform împreună cu o echipă în proiecte reale. Primul proiect concret pe care vreau să îl demarez este un program gratuit de identificare a grăsimii viscerale la nivel populațional. Vreau să mergem către oameni înainte ca boala să îi aducă pe ei la noi. Iar studenților mei le-aș spune ceva foarte simplu: să viseze mult, dar să învețe să transforme visurile în proiecte, date, cercetare și rezultate. Asta vreau să încerc și eu în următorii doi ani. România, împreună, reușim!
Alexandra VASILE
