Explozia unei drone la numai 100 de metri de granița României a declanșat la Sofia o dezbatere amplă despre vulnerabilitatea întregii regiuni. Președinta Bulgariei, Iliana Iotova, propune o reuniune a statelor riverane Mării Negre, fără Rusia, și cere sprijin de stat pentru companiile care produc drone și sisteme anti-dronă. România intră direct în această ecuație de securitate, atât prin poziția sa geografică, cât și prin contactele deschise de autoritățile bulgare după incidentul de la Kardam, potrivit știripesurse.ro.
Cele două propuneri au fost prezentate de șefa statului bulgar după ce o dronă a explodat sâmbătă în apropierea fostului punct de trecere a frontierei Kardam–Negru Vodă, la aproximativ 100 de metri în interiorul teritoriului Bulgariei.
Aparatul a ajuns în Bulgaria din direcția României, potrivit autorităților de la Sofia, însă Ministerul român al Apărării a precizat că sistemele de supraveghere radar nu au detectat nicio aeronavă care să fi traversat spațiul aerian al României către Bulgaria.
Incidentul nu a provocat victime sau pagube asupra infrastructurii, dar a scos la iveală dificultățile pe care România și Bulgaria le întâmpină în detectarea dronelor de mici dimensiuni care zboară la altitudine joasă.
Iliana Iotova consideră că statele riverane Mării Negre, cu excepția Rusiei, ar trebui să se așeze la aceeași masă pentru a construi un răspuns comun la amenințările care se extind în regiune.
„Merită să se organizeze o întâlnire a țărilor care se află la Marea Neagră, a țărilor fără Rusia, pentru a garanta securitatea acesteia. Să existe o presiune internațională”, a declarat președinta Bulgariei, potrivit publicației 24Chasa, citată de RADOR Radio România.
Într-un asemenea format ar urma să fie implicate, în mod firesc, România, Bulgaria, Ucraina, Turcia și Georgia. Participarea României nu a fost însă anunțată oficial, propunerea aflându-se deocamdată la nivelul unei inițiative lansate de președinta Bulgariei.
Iotova a avertizat că escaladarea militară din Marea Neagră nu afectează numai securitatea statelor riverane, ci și transportul comercial și economiile acestora.
„Orice escaladare și acțiuni de luptă la Marea Neagră ar trebui oprite, inclusiv în ceea ce privește transportul maritim comercial. Noi pierdem nu doar din perspectiva securității, ci pierdem și economic și financiar”, a susținut șefa statului bulgar.
Aceasta consideră că Bulgaria ar putea iniția negocierile necesare organizării reuniunii.
Al doilea pilon al reacției Bulgariei vizează industria de apărare. Iliana Iotova cere ca statul să sprijine firmele bulgare care pot produce drone și tehnologii destinate detectării sau neutralizării acestora.
„Statul bulgar trebuie să facă tot posibilul pentru a sprijini firmele și companiile bulgare care produc drone și sisteme anti-drone. Acesta este viitorul, indiferent cât de greu ne este să recunoaștem. Avem multe de recuperat aici”, a declarat Iotova, potrivit Mediapool, citată de RADOR Radio România.
Președinta a recunoscut că Bulgaria nu dispune în prezent de suficiente resurse pentru protejarea teritoriului și a obiectivelor strategice împotriva dronelor.
„Avem multe pete albe în ceea ce privește existența sistemelor respective pentru combaterea dronelor”, a avertizat aceasta, cerând „o reformă majoră” și un alt mod de a concepe apărarea țării.
Declarația este relevantă și pentru România, care s-a confruntat în mod repetat cu pătrunderea unor drone în spațiul aerian național și cu prăbușirea unor fragmente în apropierea localităților de la frontiera cu Ucraina.
Drona a explodat în apropierea unei infrastructuri strategice
Incidentul s-a produs sâmbătă, în jurul orei 08:10, într-un lan de floarea-soarelui din apropierea localității Kardam. Aparatul a explodat la aproximativ 100 de metri în interiorul teritoriului bulgar.
Locul exploziei se află la aproximativ un kilometru de stația bulgară de comprimare de pe traseul gazoductului Transbalcanic și în apropierea unei instalații similare de pe teritoriul României. Apropierea de infrastructura energetică a amplificat îngrijorarea autorităților, chiar dacă primele date nu indică un atac intenționat asupra Bulgariei.
Conform analizei preliminare a Ministerului bulgar al Apărării, aparatul ar fi fost o dronă-momeală de tip Maya, utilizată pe scară largă de forțele armate ucrainene. Sofia a subliniat însă că ancheta continuă și că nu există, în acest moment, motive pentru a considera că Bulgaria a fost vizată în mod deliberat.
Kievul nu a confirmat oficial că drona îi aparținea, dar a transmis că armata ucraineană nu a direcționat intenționat vreun aparat de zbor spre Bulgaria.
România și Ucraina, implicate în clarificarea incidentului
Iliana Iotova a anunțat că șeful Apărării din Bulgaria se află în contact permanent cu partenerii români și ucraineni pentru stabilirea traseului, originii și misiunii dronei.
„Aștept rapoartele serviciilor, astfel încât să putem vedea cât mai clar de ce tip este drona, care este originea sa, ce funcție a îndeplinit, dacă a deviat sau dacă a avut un scop precis”, a declarat președinta Bulgariei.
Autoritățile de la Sofia încearcă să stabilească și motivul pentru care aparatul nu a fost detectat înainte de explozie. Premierul bulgar Rumen Radev a afirmat că drona nu a apărut pe sistemele de supraveghere nici în Bulgaria, nici în România și că Sofia nu primise o avertizare din partea centrului NATO care monitorizează spațiul aerian din sudul Europei.
MApN a confirmat că radarele românești nu au observat o dronă care să fi traversat teritoriul național către Bulgaria, fără a confirma însă afirmația Sofiei că aparatul ar fi zburat prin spațiul aerian românesc.
Bulgaria întărește frontiera cu România
După explozie, Sofia a decis să mute către frontiera cu România forțe și mijloace ale Poliției de Frontieră folosite pentru detectarea și combaterea dronelor, care erau desfășurate anterior la granița cu Turcia.
Au fost întărite și măsurile de securitate în jurul obiectivelor strategice. Bulgaria urmează să prezinte incidentul și în fața Consiliului Nord-Atlantic.
Președinta Iliana Iotova spune că războiul din Ucraina a transformat Marea Neagră dintr-o regiune aflată la periferia preocupărilor europene într-unul dintre cele mai importante puncte de securitate ale continentului.
„Atâta timp cât războiul continuă, pacea este amenințată și ne-am putea confrunta cu asemenea incidente în fiecare zi”, a avertizat șefa statului bulgar.
D.A.
