O femeie din județul Constanța se chinuie să obțină compensații financiare, susținând că este victima unor infracțiuni (L211/2004). În acest sens, a depus mai multe acțiuni în instanță, care i-au fost respinse. În cea mai recentă a fost fixat termen pe 23.03.2026. Aceasta susține că este terorizată de un membru al familiei.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut că, din înscrisurile aflate la dosarul cauzei depuse de IPJ precum și din răspunsurile la interogatoriul luat părţilor prezente la termenul de judecată stabilit, rezultă că între femeie şi fratele ei, în data de 25.06.2025, pe terenul proprietate comună, a avut loc un conflict spontan, respectiv agresiune fizică, prin îmbrâncire, fiindu-i astfel cauzată reclamantei o stare de temere.
Instanţa mai reţine că între părţi există o situaţie conflictuală mai veche, cauzată în principal de situaţia materială a familiei, de faptul că reclamanta şi fratele acesteia locuiesc pe acelaşi teren cu o suprafaţă de 1300 mp, dar în rulote separate, iar în contextul activităţilor comune şi/sau financiare generate de activitatea de gospodărire în comun, se creează o stare tensionată perpetuă, grefată şi pe discuţiile legate de legăturile de familie extinse, respectiv mama părţilor.
Instanţa mai reţine că reclamanta, prezentă personal la interogatoriu în faţa instanţei, este vizibil afectată, arătând că ii este frică de pârât, iar pârâtul, deși a recunoscut nuanţat că a existat altercaţia reclamată din data de 25.06.2025, nu este de acord cu emiterea în integralitate a ordinului de protecţie. Instanţa mai reţine, că atât anterior, dar şi ulterior incidentului reclamat, au mai fost sesizate organele de poliţie, la data de 15.05.2025, 25.06.2025 şi respectiv 28.06.2025, de către reclamantă, fiind 3 serii de intervenţii în urma apelurilor la 112.
Instanţa mai reţine, pe baza probatoriului sumar administrat, că situaţia conflictuală actuală este grefată şi pe situaţia patrimonială, generată de utilizarea în comun a imobilului teren, pe care există amplasate două rulote, unde fraţii locuiesc în mod efectiv de aproximativ 2 ani, cu intermitenţe.
Pe 11.07.2025, magistrații Judecătoriei Constanța au emis un ordin de protecție valabil 2 luni împotriva bărbatului.
Însă, de atunci, ea a continuat să meargă în instanță cu diferite acțiuni, inclusiv de a obține compensații în calitate de victimă.
Ce presupune Legea privind asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor
Potrivit Legii 211/2004, despăgubiri pot primi
a)persoanele asupra cărora a fost săvârșită o tentativă la infracțiunile de omor și omor calificat, prevăzute la art. 188 și 189 din Codul penal, o infracțiune de vătămare corporală, prevăzută la art. 194 din Codul penal, o infracțiune intenționată care a avut ca urmare vătămarea corporală a victimei, o infracțiune de rele tratamente aplicate minorului, prevăzută la art. 197 din Codul penal, o infracțiune de violență în familie, prevăzută la art. 199 din Codul penal, o infracțiune de lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută la art. 205 din Codul penal, o infracțiune de sclavie, trafic de persoane, trafic de minori și supunere la muncă forțată sau obligatorie prevăzute la art. 209-212 din Codul penal, o infracțiune de viol, viol săvârșit asupra unui minor, agresiune sexuală, agresiune sexuală săvârșită asupra unui minor, determinare sau înlesnire a întreținerii de acte sexuale sau de natură sexuală între minori și corupere sexuală a minorilor, racolare a minorilor în scopuri sexuale și hărțuire sexuală prevăzute la art. 218-223 din Codul penal, o infracțiune de tortură prevăzută la art. 282 din Codul penal, o infracțiune de pornografie infantilă prevăzută la art. 374 din Codul penal;
- b) membrul de familie al persoanelor decedate prin săvârșirea infracțiunilor prevăzute la lit. a).
(2) Compensația financiară se acordă victimelor prevăzute la alin. (1) dacă infracțiunea a fost săvârșită pe teritoriul României și victima este:
- a) cetățean român;
- b) cetățean străin ori apatrid care locuiește legal în România;
- c) cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, aflat legal pe teritoriul României la data comiterii infracțiunii; sau
- d) cetățean străin sau apatrid cu reședința pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, aflat legal pe teritoriul României la data comiterii infracțiunii.
(3) În cazul victimelor care nu se încadrează în categoriile de persoane prevăzute la alin. (1) și (2), compensația financiară se acordă în baza convențiilor internaționale la care România este parte.
Liliana BELCIUG
