Medicii din România continuă să lupte cu succes împotriva coronavirusului. În acest sens a fost constituit un grup de reflecție pentru a asigura un suport consultativ adecvat pentru sectorul balnear. Deși activitatea grupului de reflecție privind COVID-19 „este doar una de sprijin și de reflecție, fără a reprezenta în nici un fel un demers decizional, acesta fiind exclusiv de competența autorităților statului, centrale și locale”, medicii caută soluții la problemele generate de pandemia COVID 19 în sectorul balnear. Astfel, reprezentanţii Sanatoriului Balnear şi de Recuperare Techirghiol (SBRT), dar şi alţi specialişti din întreaga ţară, vor avea o contribuţie decisivă în privinţa repornirii motoarelor economiei şi propun strategii de dezvoltare a turismului balnear în etapa post COVID! Asociația Română de Balneologie (ARB) a demarat un amplu program de restartare a turismului balnear după episodul pandemic COVID-19, asigurând un suport informațional consultativ pentru toți cei interesați de dezvoltarea balneologiei și a turismului balnear. Facem precizarea că unitatea de tratament din Techirghiol a devenit centru de carantină începând cu data de 23 martie, când au ajuns aici primii repatriaţi. Ulterior, au sosit şi alţii, fluxul de intrări/ieşiri fiind aproape continuu în această perioadă.

Sursa foto: bioclima.ro
Medicii Sanatoriului Balnear şi de Recuperare Techirghiol dr. Olga Surdu (preşedintele grupului de lucru al Asociației Române de Balneologie, prim-vicepreședinte al FEMTEC şi membru în Comitetul Științific Internațional al ISMH) şi dr. Traian Virgiliu Surdu ( şef lucrări în cadrul Universităţii Ovidius Constanța, membru în Comisia kinetologie, sănătate şi mod de viaţă) propun autorităților deschiderea unor baze de tratament cu profil respirator: saline naturale artificiale. În următoarele 4-6 luni se vor stabili condițiile de siguranță epidemiologică pentru redeschiderea unor baze din România. De asemenea, vor fi elaborate ghiduri minimale adresate strict condițiilor actuale – definirea grupului țintă: convalescenți, persoanele aflate la risc prin comorbidități, metode de lucru, criterii de internare, contraindicații, circuite de siguranță. Medicii se vor focusa pe rolul balneoterapiei în prevenția nespecifică, respectiv stimularea mecanismelor de apărare.
„Toată planeta plânge că nu există vaccin și cere imperios cercetătorilor să îl facă, dar vaccinarea este a treia linie de apărare specifică, primele două, respectiv bariera externă şi imunitatea celulară nespecifică pot fi stimulate cu cura balneară. Cura balneară înseamnă un număr de zile, dar nu 5, 7, ci 14-18-21. În condițiile actuale și pe baza studiilor din SBRT, 12-14 sunt un număr adecvat de zile pentru restartarea homeostaziei. Nu am idee cum ar putea fi abordată cura heliomarină corect efectuată, căci aici la numărul de zile ne blocăm de turism care este mulțumit şi cu 5-7 zile de stat în hotel. O altă direcție de reflecție ar putea fi adresată persoanelor care nu au trecut prin infecția cu COVID-19, dar au comorbidități şi îi încadrează la persoane cu risc. Aici problema este a EBM și teama mea personală să nu ne intindem prea mult, înaine de declarea terminării pandemiei„, se menţionează în documentul strategic al activității grupului de reflecție, semnat de medicii Olga Surdu şi Traian Virgiliu Surdu.
Medicii pun umărul la depășirea crizei generate de infecția COVID-19
Menţionăm faptul că o comisie formată din medici renumiţi în balneologie și recuperare medicală își va desfășura activitatea în mod voluntar, neremunerat și la distanță, prin mijloace tehnice online. „Comisia de lucru invită specialiștii din toate stațiunile balneare să își conjuge eforturile pentru a susține acest demers al asociației prin care dorim să punem umărul la depășirea cu bine a crizei generate de infecția COVID-19, să putem împreună să gandim responsabil la schimbările sistemice pe care sectorul balnear le va avea de traversat astfel încât, pe de o parte să putem valorifica în mod înțelept potențialul balnear uriaș al României și pe de altă parte să răspundem nevoilor de sănătate ale românilor. Sunt convins că sunt mulți cei care își doresc să se bucure de factorii noștri balneari și să își mențină starea de sănătate la cel mai bun nivel. Materialele rezultate din activitatea comisiei vor fi puse la dispoziția tuturor celor interesați în mod gratuit, pe situl asociației, cu titlul de recomandări și vor constitui elementele constitutive ale unei strategii de dezvoltare a turismului balnear în etapa post-pandemică„, susţine dr. Constantin Munteanu, președintele ARB.

Grup de reflecţie COVID-19 şi proiect de ţară: „România balneară”
La nivelul Asociației Române de Balneologie, a fost constituit un „Grup de reflecţie COVID-19”, format din specialiști de renume din întreaga țară, printre care și cei din Techirghiol. Dezvoltarea turismului balnear, după depășirea crizei pandemice, ar putea constitui un adevărat proiect de ţară: „România balneară”. „Ce poate fi mai deplin din punct de vedere socio-economic decât creșterea nivelului de sănătate și utilizarea potențialului balnear uriaș pe care existența resurselor naturale terapeutice și a stațiunilor balneare le conferă țării noastre, precum și potențialul finaciar ce poate rezulta din aceasta activitate. Din punctul nostru de vedere, un astfel de deziderat ar putea fi atins numai printr-un program dedicat stațiunilor balneare/ climatice și balneo-climatice și balneclimatologiei, care să vizeze o promovare a României în acest sens, să permită utilizarea factorilor naturali terapeutici în siguranța în perioada post-pandemică și să creeze oportunitatea de a crește potențialul nostru sano-turistic în acest domeniu printrun know-how modern și în context socio-economic actualizat„, atrag atenţia medicii specialişti.
Turismul balnear, o alternativă ușor de implementat pentru refacerea stării de sănătate
Factorii demografici ai societății moderne înregistrează fenomene precum îmbătrânirea populației și creșterea incidenței afecțiunilor legate de generalizarea stilului de viață urban, sedentar, potrivit medicilor. „Balneo-turismul poate reprezenta o alternativă ușor de implementat pentru refacerea stării de sănătate a individului și de a acționa profilactic și preventiv pentru menținerea unui echilibru optim funcțional al parametrilor biologici și psiho-sociali ai individului„, accentuează cadrele medicale.
Şansă pentru România: „pole position” pe segmentul turistic balnear!
Dacă anterior declanșării crizei COVID -19, țări precum Franța, Italia, Spania sau Turcia beneficiau de o poziție superioară pe segmentul turistic balnear, „azi, urmare a eforturilor depuse de autorități în managementul acestei crize, avem șansa de a reocupa un loc de „pole position”, pe care România l-a avut mai ales în anii 70, dacă abordăm într-o manieră prioritară dezvoltarea balneo-turism și înțelegem să fructificăm oportunitatea creeată de un nivel redus față de țările mai sus menționate a repercursiunilor pandemiei„, mai susţin medici.
Axă de finanțare europeană
Asigurarea unor măsuri și norme care să răspundă la teama pentru propria siguranță va fi un element mai greu de învins fără un program de promovare și finanțare, susţin cadrele medicale. „Astfel, putem creea pârghii care să crească mult nivelul de adresare a balneo-turismului, atât pe plan intern cât și internațional. Desigur vor exista și riscuri epidemiologice față de care trebuie să ne pregătim temeinic pentru a le putea gestiona și elimina. Cu siguranță putem elabora norme, ghiduri, recomandări care vor avea tocmai rolul minimizării acestora la adresa sănătății curanților / turiștilor. Tocmai de aceea, acest fapt este și un argument pentru elaborarea unei axe de finanțare europenă dedicată sectorului balnear„, explică medicii.
Curele balneare, contraindicate pacienților externaţi din cauza Covid-19
Curele balneare ar putea fi un posibil răspuns pentru a lupta împotriva Covid-19. Medicii susţin că multitudinea factorilor naturali de cură și diversitatea compoziției apelor minerale ale unei stațiuni poate face ca aceasta să poată fi indicată în mai multe tipuri de patologii. Însă, curele balneare sunt contraindicate persoanelor cu semne și simptome ce caracterizează infecția cu SARS – COV-2 sau persoanelor externate din spital după infectia COVID-19 mai recent de 6 luni, cât şi persoanelor cu comorbidități semnificative ce generează insuficiențe funcționale de organ compensate parțial sau necompensate, dar şi vârstnicilor vulnerabili față de COVID-19, avertizează medicii. În acest sens este necesar avizul pneumologului sau medicului infecționist.
Grupul de lucru al Asociației Române de Balneologie este format din următorii specialiști:
1. Conf. Dr. Olga Surdu – prim-vicepreședinte al FEMTEC
2. Prof. Dr. Gelu Onose – președinte al RoSCoS și RoSNeRa
3. Conf. dr. Dan Blendea – președinte SRMFRB
4. Dr. biol. Constantin Munteanu – președinte ARB
5. Șef Lucrări dr. Gabriela Dogaru – prim-vicepreședinte ARB
6. Conf. Dr. Simona Pop – Stațiunea Băile Felix
7. Dr. Adrian Popa – Stațiunea Băile Olănești
8. Conf. dr. Calin Corciova – UMF Iași
9. Dr. Monica Radu – medic de familie
10. Aurel Borșan – președinte al Fundației Amfiteatru / Clusterul Sanatate Romania
11. Dr. Dana Elena Dumitrescu
12. Dr. Mihaela Cucu – președinte al Comisiei Medicale a OPTBR
13. Conf. dr. kt. Mariana Rotariu – UMF Iași
14. Conf. dr. Paraschiva Postolache – şef al clinicii de Recuperare Respiratorie din cadrul Spitalului de Recuperare Iași
15. Dr. Mihaela Suceveanu – Stațiunea Covasna
16. Jur. Roxana Elena Almâșan – manager al Sanatoriului Balnear Techirghiol
17. Dr. Carmen Cseppento – Stațiunea Băile Felix
18. Dr. Mariana Varodi – Stațiunea Ocna Sibiului
19. Dr. Traian Surdu – Stațiunea Techirghiol
20. Marius Turnea – UMF Iași
21 Dr. Monica Farago -Stațiunea Băile Felix
Menţionăm faptul că structura grupului de lucru poate fi completată şi cu alți specialiști care vor dori să adere la efortul constructiv al Asociației Române de Balneologie. Toți cei interesați să ajute și să contribuie la acest efort sunt rugați să trimită un email pe adresa: comisie@bioclima.ro.
A.V.
Citeşte şi:



























