Faceți mișcare! Medicul neurolog Dumitru Naum trage un semnal de alarmă: “Cu cât pacienții cu demență stau izolați și sunt sedentari, cu atât se vor accentua și tulburările de memorie”

0
1062
Dr. Dumitru Naum, medic specialist neurolog în cadrul Clinicii Cermed

Factorii de stres psihologic asociaţi cu această pandemie de COVID şi efectele fizice ale bolii pot să afecteze creierul şi mintea umană, crescând riscul de apariţie a unei game largi de boli de natură psihică. Tot mai mulți pacienți ajung în atenția medicilor specialiști neurologi din Constanța cu demență. Sedentarismul accentuează tulburările de memorie, iar medicii trag un semnal de alarmă. Activitatea fizică este primordială pentru a nu ajunge în situații nedorite. Sărbătorile de iarnă vin la pachet și cu o serie de afecțiuni. Unele persoane devin mai anxioase, iar pe un fond emoțional crescut se pot produce numeroase afecțiuni. Pacienții cardiaci, diabetici, epileptici, cu boli psihiatrice preexistente, sunt mai predispuși la decompensări clinice.

Simptomele care ar trebui să ne dea de gândit că ne confruntăm cu o problemă medicală și este necesar să fim consultați urgent de un medic neurolog sunt: dureri de cap, care nu mai cedează la medicație și care se permanentizează, tulburări de echilibru, amețeală (așa cum o descrie pacientul), tulburarea de memorie, dezorientarea temporo-spațială, instalarea de deficit motor, mână sau picior, adică scăderea brusc instalată a forței musculare, tulburările de vedere (dispare vederea pe jumătate de ochi, se dublează imaginea), tulburările de vorbire (pacientul pronunță cuvintele cu dificultate), parestezii (acele amorțeli sau furnicături instalate brusc pe jumătate din corp). Dacă vă confruntați cu astfel de simptome este primordial să mergeți la un medic neurolog.

Demenţele reprezintă un grup de afecţiuni de tip neurodegenerativ, caracterizate prin deteriorare progresivă și ireversibilă a funcțiilor cognitive, complicații medicale multiple. Astfel, demenţa apare ca urmare a afectării creierului. Sunt afectate memoria, limbajul, intelectul, abilitățile sociale, reacţiile emoţionale, modul de comportare. Pe măsura evoluţiei bolii se reduce posibilitatea persoanei de a realiza activităţile zilnice. Simptomele particulare şi evoluţia ei pot fi destul de diferite de la o persoană la alta. Cu cât veţi începe tratamentul mai devreme, cu atât evoluţia bolii va putea fi încetinită.

Ne confruntăm foarte frecvent cu pacienți cu demență. Demențele sunt în floare, nu numai la pacienți de 80-90 de ani, ci și la persoane de 55-60 de ani. Cauza ar fi modul de viață, comorbiditățile, bolile asociate, accidentele vasculare cerebrale, diabetul, hipertensiunea, colesterolul. COVID-ul, prin carantinare și izolare, are influență asupra oricărei patologii. COVID-ul îi influențează în mod psihic pe toți și de aici apar dereglări pe toate liniile. Demențele au existat dintotdeauna. Pe fondul carantinării și izolării la domiciliu dereglarea de fond psihogen este mai frecventă. O dereglare psihică la un pacient absolut normal nu va crea anumite prejudicii, ci va fi compensată ulterior. La pacienții deja diagnosticați cu demență toate aceste limitări destabilizează și mai mult fondul cognitiv și se accentuează tulburarea de memorie, se accentuează semnalele psihotice, halucinațiile. Majoritatea pacienților cu demență asociază și parapareză, adică tulburări de mers. Cu cât pacienții cu demență stau izolați și sunt mai sedentari, cu atât se vor accentua și tulburările de memorie“, a declarat, pentru Focus Press, dr. Dumitru Naum, medic specialist neurolog din cadrul Clinicii Cermed.

Medicul Naum spune că un pacient cu demență, izolat la domiciliu, nu trebuie să fie sedentar total, imobilizat la pat, ci este foarte important ca aceasta să facă acasă minim 30 de minute mișcare, exerciții fizice: “Îi îndemn pe pacienți să facă minim 30 de minute mișcare acasă, așa cum pot ei, cu sprijin, cu ajutorul celor care au grijă de ei“.

Imagine cu rol ilustrativ

Sedentarismul este factor de risc pentru orice afecțiune. “Începând de la boala reumatică, pacientul face artroze, până la dereglare psihică. Sedentarismul duce la instalarea unor afecțiuni care nu au existat până atunci sau agravează afecțiunile preexistente ale pacientului. Este indicat ca pacienții să-și construiască acasă un mic spațiu al lor unde să facă în fiecare zi 30 de minute de mișcare. Unii pacienți nu au curaj să iasă afară din casă, să facă mișcare, de frică să nu contacteze COVID. Este important să apelăm la orice modalitate care ne-ar putea furniza acea nevoie de mișcare zilnică de cel puțin 30 de minute, exerciții aerobice sau aparatură de dimensiuni mai mici pentru a putea face mișcare la domiciliu“, subliniază medicul specialist neurolog Dumitru Naum.

Tot ceea ce înseamnă apariția brusc instalată a simptomelor amintite mai sus arată o leziune neurologică care trebuie investigată și diagnosticată cât mai rapid. “Cu cât pierdem timp mai mult, cu atât mai mult acea leziune va rămâne sechelară, adică pacientul riscă să nu se mai recupereze complet”, susține neurologul Dumitru Naum. Altfel spus, șansele de recuperare ale pacienților sunt mai mari dacă se prezintă cât mai repede la medicul neurolog. “În afecțiunile neurologice sechelele sunt destul de frecvente și dacă nu acționezi la timp acea zonă cerebrală unde s-a produs un eveniment acut rămâne zonă “moartă”, distrusă“, conform medicului Naum.

De asemenea, dacă ați căzut brusc în casă și v-ați lovit la cap, prezentați pierderi de memorie, trebuie să știți că discutăm despre o patologie neurologică, dar și despre o patologie cardiacă. “În astfel de situații poate să fie o suspiciune de infarct miocardic, accident vascular cerebral, crizele epileptice, tumori cerebrale. Este important să nu neglijăm tot ceea ce înseamnă analize de sânge, RMN, CT, Electroencefalogramă (EEG)“, a declarat medicul Naum.

Medicul susține că panica nu ne ajută cu nimic, ci doar agravează lucrurile. “Să respectăm tot ceea ce spun autoritățile, pentru că autoritățile au la îndemână mijloacele statistice care ne arată că lucrurile nu sunt chiar atât de roz. Trecând de izolare, carantină și masca de protecție este importat să avem și noi partea de psihic pozitivă. Panica exagerată, stările de indispoziție contribuie la dereglarea somnului, scăderea imunității, apariția altor afecțiuni nu neapărat legate de COVID. Ne ferim de COVID, stăm într-o stare de indispoziție, stres și riscăm să facem accident cerebral vascular, infarct de miocard, diabet zaharat, crește colesterolul. Aceste afecțiuni au legătură cu stresul sau panica induse de această situație în care ne aflăm“, a accentuat medicul neurolog Dumitru Naum.

Alexandra VASILE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.