În Sala „Remus Opreanu” a Palatului Administrativ a avut loc, joi, 20 noiembrie a.c., începând cu ora 11.00, o ședință dedicată dreptului de proprietate asupra domeniului public din zona costieră.
Întâlnirea a fost solicitată de membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități, precum și de membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului din Camera Deputaților. Au fost invitați să participe reprezentanți ai următoarelor instituții:
•Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor,
•Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Constanța,
•Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral,
•Consiliul Județean Constanța,
•Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară,
•Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Constanța,
•Agenția pentru Protecția Mediului Constanța, precum și edilii unităților administrativ-teritoriale aflate în zona costieră a județului Constanța.
De asemenea, sunt prezenți și deputații Stelian Ion, Mirela Matichescu, Daniel Georgescu, Bogdan Huțucă, vicepreședintele CJC – Răzvan Filipescu, dar și primarul orașului Năvodari Florin Chelaru, primarul comunei Agigea – Cristian Cîrjaliu, viceprimarul cu atribuții de primar al municipiului Mangalia – Paul Foleanu.
”Cel mai important este că am reușit să ne adunăm toți în aceeași sală și să punem pe masă problemele reale cu care se confruntă UAT-urile din județul Constanța, primăriile de pe litoralul Mării Negre. Există un blocaj real din cauza litigiilor interminabile deschise de către ABADL și, în ultimul timp, și de către Ministerul Finanțelor, privind aceste suprapuneri, zic eu, virtuale, ale domeniului public al statului român față de domeniul public și privat al UAT-urilor. Sunt dovezi clare de investiții și de dezvoltări economice în interiorul localităților, blocate de aceste litigii.
Eu cred că, înainte de a fi deschise aceste litigii, mai bine s-ar fi pus problemele pe masă și s-ar fi lămurit situația, nu să stăm… V-a dat exemplu Tuzla, care se află într-un litigiu interminabil de 10 ani. Domnule deputat, au fost prezenți și primarii localităților.
I-am văzut foarte înverșunați, supărați din cauza situației actuale. Nu credeți că această întâlnire a venit prea târziu? Sau poate va rezolva problemele cu care ei se confruntă? Eu vă pot prezenta situația și la mine. Pot prezenta chiar din anul 2018-2019.
Am făcut adrese interminabile către aceste instituții, către ministere, prin care prezentam blocajul existent pe litoralul Mării Negre. Înființarea acestei comisii interministeriale a fost făcută la solicitarea unui număr de primari de pe litoral. Au fost, așadar, 4-5 adrese făcute în trei ani de zile către prim-ministru, către ministrul mediului, precum și către Corpul de control al prim-ministrului, cu situația reală din teren.
S-a reușit în 2022 să se înființeze această comisie interministerială prin hotărâre de guvern, emisă de ministrul Ciucă la acel moment. Din păcate însă, din 2022 până în 2025, folosindu-se de așa-zisul caracter confidențial al acestei comisii, noi nu știm ce se întâmplă acolo. Ar fi fost important ca în aceste comisii să facă parte și un reprezentant al UAT-urilor, precum și să se discute separat cu fiecare UAT, pentru ca aceștia să vină cu argumentele lor.
Nu ne putem trezi cu un raport realizat de specialiști din diferite instituții, în care punctul lor de vedere poate fi total diferit față de realitatea din teren. Aici este pericolul cel mai mare. Este în întreaga poveste pe care am ascultat-o și primarii implicați, care mi-au spus că nu privesc cu ochi buni legea privind preluarea a 20% din plaje de către administrațiile locale”, a declarat Daniel Georgescu.
”Am demarat Planul Urbanistic Zonal din zona Mamaia Nord. În cadrul PUZ-ului avem și un compartiment special pentru plaje. Toate aceste îmbunătățiri pentru plaje vor fi făcute cu sprijinul ABADL, unde vom lua toate măsurile care se impun pentru anul 2025-2026. Asta înseamnă că tot ce înseamnă mobilarea unei plaje este introdusă în acest PUZ. Nu numai atât, luăm în calcul toate legile să fie acceptate în acest PUZ.
De ce este nevoie de el? Este nevoie de el pentru că, până în momentul ăsta, Statul Român nu a fost capabil să-și facă curățenie în propria orgadă. Și, deși este un teren al statului român în administrarea ABADL, considerăm oportun ca, cel puțin pe raza orașului NăvodarI, să dăm o mână de ajutor Statului Român. Am nevoie de o stațiune în care și legalitatea, dar și, să spun, înfrumusețarea stațiunii să fie la nivelul pe care noi dorim să-l avem și să-l oferim clienților noștri”, a precizat Florin Chelaru, primarul orașului Năvodari.
”Deci, în acest moment, după cum știți și toată lumea știe, acest proiect de lege a fost atacat de către domnul președinte Nicușor Dan la Curtea Constituțională, fiind considerat posibil neconstituțional. După ce Curtea Constituțională va decide că proiectul de lege este constituțional, îl vom aplica. Atât timp cât este atacat de președinte, nu putem face nimic. Este un lucru bun, adică această decizie ar fi benefică pentru administrațiile locale, care se confruntă deja cu foarte multe dificultăți. Răspunsul este foarte clar: nu. În prezent, sarcina rămâne la nivelul administrației publice: ABADL-ul încasează bani, dar nu își îndeplinește atribuțiile. Astfel, administrația publică trebuie să facă curățenie și să întrețină un teren care nu îi aparține efectiv, ci se află în administrarea altcuiva.
Nu vreau să mă antepronunț, dar cred că legea va fi declarată neconstituțională. Dacă nu va fi, ce soluții există pentru amenajare? Guvernul ar trebui să acorde fonduri, pentru că aceste obligații se impun peste un alt administrator, cel legal fiind, în prezent, ABADL-ul, care încasează bani. Așa cum s-a discutat și în cadrul acestei ședințe, ABADL-ul generează litigii, iar Comuna Agigea este implicată în ele, uneori fără motiv real.
Litigiile sunt pierdute ulterior. Deja există primul proces pierdut la Înalta Curte de Casație și Justiție. Ce este însă foarte interesant? Nimeni nu a verificat, la nivel de conducere, cât ne costă aceste expertize și litigii. Și de ce nu răspunde nimeni pentru ele? Banii pierduți în instanță trebuie recuperați, fie că este vorba despre persoane fizice, juridice sau unități administrativ-teritoriale. Cel mai corect ar fi ca cei care generează procesul să suporte cheltuielile, fie că este vorba de persoane fizice sau juridice”, a declarat Cristian Cîrjaliu.






























