FOTO Viceamiralul Mircea Caragea a fost înhumat cu onoruri militare

Ceremonia de înmormântare a viceamiralului Mircea Caragea s-a desfășurat în prezența Șefului Statului Major al Forțelor Navale, contraamiral Mihai Panait, comandantului Flotei, contraamiral de flotilă, Valentin Iacoblev, comandantului Flotilei 56 Fregate, comandor Marinică Mustățea, familiei și celor apropiați.

Ultimul veteran de război al Forțelor Navale Române a avut trei copii, trei nepoți și șapte strănepoți.

Născut la data de 18 ianuarie 1919, în comuna Șelari, județul Dâmbovița, Mircea Caragea a îmbrăcat uniforma militară la vârsta de 11 ani, când a urmat cursurile Liceului Militar „Dimitrie Sturza” din Craiova (1930-1938), iar pentru că iubea marea, în anul 1938, s-a hotărât să urmeze cursurile Școlii Navale „Mircea cel Bătrân” din Constanța.

Tânărul cadet Mircea Caragea a participat la primul marș de instrucție al navei-școală „Mircea”, desfășurat în anul 1939, navă despre care îi plăcea să spună că „este cu doar 20 de ani mai bătrân decât velierul” și că „dragostea pentru nava-școală „Mircea” este perenă și necondiționată la orice vârstă, pentru oricine a avut privilegiul să se afle la bordul său”.

După absolvirea școlii navale, în anul 1940, prima funcție pe care a îndeplinit-o tânărul ofițer Caragea a fost la bordul canonierei „Eugen Stihi”, apoi, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a participat la numeroase acțiuni de luptă, fiind ambarcat, succesiv, la bateria de coastă „Vulturul” și la bordul distrugătoarelor „Mărăști” și „Regina Maria”.

În perioada 1941-1944, fostul decan de vârstă al amiralilor României a participat la numeroase misiuni de respingere a atacurilor aeriene inamice, în zona Constanței, la misiuni de aprovizionare cu muniție, echipament și alimente a trupelor române care luptau împotriva sovieticilor pe frontul de est, precum și la Operațiunea 60.000, cea mai mare acțiune militară maritimă executată de Marina Militară Română pentru evacuarea trupelor combatante și a civililor români din Peninsula Crimeea (aprilie – mai 1944). Pentru faptele sale deosebite de vitejie, citate pe ordin de zi pe unitate în timpul participării la misiunile din cel de-Al Doilea Război Mondial, ofițerul Mircea Caragea a fost decorat de Regele Mihai I al României, în anul 1944, cu „Steaua României”, cel mai vechi Ordin Național al țării noastre, precum și cu Ordinul „Coroana României”.

La numai 25 de ani, locotenentul Mircea Caragea a schimbat registrul maritim cu cel fluvial, fiind numit comandant militar al Portului Hârșova (1944-1945). Ulterior, a lucrat în Sectorul Fluvial Giurgiu (1945), a îndeplinit funcția de comandant de escadrilă la vedetele fluviale din Galați (1945-1947), după care a fost profesor de Artilerie la Școala Navală din Turnu Măgurele (1947).Cariera tânărului ofițer de marină Mircea Caragea a fost curmată brusc, când avea vârsta de 28 de ani, de către regimul totalitar comunist instaurat la putere în țara noastră și, la data de 1 septembrie 1947, a fost trecut în rezervă, dar acest moment nefast nu i-a distrus energia și puterea de a merge mai departe în viață. A urmat o perioadă în care își găsea cu greu un loc de muncă, pe șantiere, ca muncitor necalificat, și, după multe încercări, a fost acceptat, în anul 1955, pe o funcție de grafician la Muzeul de Artă Populară și Folclor, apoi s-a mutat la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”, unde a rămas până în anul 1982, când a ieșit la pensie.

După instaurarea regimului democratic în țara noastră, veteranului marinar Mircea Caragea i-a fost acordat, în anul 1991, gradul de comandor în rezervă și, ulterior, a fost înaintat, succesiv, în gradele de contraamiral de flotilă, contraamiral, respectiv viceamiral. În semn de apreciere a faptelor de vitejie realizate în cel de-Al Doilea Război Mondial, precum şi pentru exemplara sa conduită civică, Președintele României i-a conferit, în anul 2019, viceamiralului Mircea Caragea Ordinul „Virtutea Maritimă” în grad de Ofiţer cu însemn de pace.