Reforma administrației a fost adoptată prin ordonanță de urgență, împreună cu pachetul de măsuri pentru relansarea economică. Deciziile asumate de Guvernul Bolojan prevăd investiții de 5 miliarde de euro până în 2032, reducerea numărului de posturi din sistemul public și suspendarea permisului pentru șoferii care nu își achită amenzile. Pachetul legislativ a generat deja controverse și reacții critice din partea sindicatelor și a unor instituții implicate în procesul de avizare. În cadrul unei conferințe de presă susţinută la finalul şedinţei de Guvern, premierul Ilie Bolojan a explicat amplu ce includ reforma administrației și pachetul de măsuri pentru relansarea economică.
Ordonanța privind reforma administrației
Descentralizare și patrimoniu
Se simplifică și se scurtează procedurile de descentralizare, cu transfer mai ușor de competențe și bunuri de la nivel central la local (ex.: baze sportive, terenuri, imobile);
Prefecturile primesc competența de atestare a domeniului public al UAT-urilor, astfel încât primăriile să nu mai aștepte puncte de vedere de la minister;
Devine posibil transferul de imobile neintabulate către autoritățile locale, cu obligația cadastrării și înscrierii în cartea funciară în 3 ani;
Pentru bunurile din domeniul privat al statului transferate în domeniul privat al UAT-urilor, plata se poate eșalona pe 10 ani, cu avans de 25%;
Se introduce un mecanism prin care terenuri și imobile părăsite, cu proprietar necunoscut, să poată ajunge mai rapid la comunitățile locale;
Administrația locală și jocuri de noroc
Decizia dacă și în ce condiții funcționează jocurile de noroc pe teritoriul unei localități este mutată la autoritățile locale;
Se întăresc atribuțiile în urbanism, taxe și impozite locale, planificare urbană și politici publice la nivel local; Funcția publică, mobilitate, evaluare
Se introduce „mobilitatea prin rotație” pentru funcțiile publice de conducere: maximum două mandate de 5 ani, iar pentru înalții funcționari publici maximum două mandate de 3 ani (model inspirat din Comisia Europeană);
Se permite exercitarea unor funcții publice cu timp parțial: de exemplu, aceeași persoană jumătate de normă la urbanism într-o comună, jumătate într-o comună vecină;
Evaluarea funcționarilor se va face pe baza unor cadre de competență și indicatori obligatorii de performanță: 50% criterii standard, 50% la latitudinea fiecărui ordonator principal de credite;
Reduceri de posturi și cheltuieli de personal
La nivel local, ordonanța prevede: reducerea cu 30% a numărului de posturi din aparatul de lucru al primarului/consiliului județean, dar cu limită de maximum 20% posturi ocupate; Pe simulările Guvernului, asta înseamnă reducerea a 12.794 de posturi ocupate; se taie 26.802 posturi vacante și 6.102 posturi de consilieri personali ai aleșilor locali;
În total, circa 45.698 de posturi eliminate (ocupate + vacante + consilieri); 731 de UAT-uri, aproximativ un sfert, nu vor fi afectate de reduceri, pentru că deja au personal considerat „echilibrat”;
Normele pentru poliția locală se modifică: de la un polițist local la 1.000 de locuitori la unul la 1.200 de locuitori;
La serviciile de pază județene de la unul la 5.000 de locuitori la unul la 6.500 de locuitori; rezultatul estimat: minus 609 posturi de poliție locală la nivel național;
Instituțiile prefectului:
Reducere cu 25% a posturilor, care se traduce într-o scădere de aproximativ 10% a posturilor ocupate (168 de posturi), MAI urmând să stabilească exact unde taie;
La nivel central (ministere și subordonate) se impune reducerea cheltuielilor de personal cu 10%, ținând cont și de eventualele reduceri deja făcute în 2025;
În cabinetele demnitarilor, numărul de consilieri scade: de exemplu, un ministru va avea 3 consilieri în loc de 4, la nivel central rezultând 192 de posturi tăiate;
Impact financiar estimat al pachetului de reduceri de personal: 1,6 miliarde de lei în 2026, respectiv 3 miliarde de lei anual începând cu 2027, când efectele se văd pe tot anul;
Salarii, grile și colectare locală Pentru UAT-urile unde veniturile proprii nu acoperă cheltuielile de salarii, în 60 de zile trebuie adoptat un act cu putere de lege care introduce o grilă de salarizare temporară, valabilă până la noua lege a salarizării unitare;
Se introduce posibilitatea externalizării încasării creanțelor bugetare și fiscale locale (de ex., către firme specializate), cu aplicare din 1 ianuarie 2027;
Se pregătește trecerea finanțării centrelor militare județene la bugetul MApN, tot din 1 ianuarie 2027, printr-un proiect legislativ separat;
Se impune ca, la tranzacții imobiliare, cumpărătorul să dovedească plata impozitelor locale, nu doar vânzătorul;
Se creează posibilitatea publicării la nivel local a listelor cu debitori persoane fizice, pentru presiune și transparență;
Ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla menționează că există cel puțin 6 state UE cu mecanism similar;
Amenzile rutiere și suspendarea permisului
Noul mecanism: dacă amenda de circulație nu este plătită, după 15 zile + 90 de zile (105 zile în total) se suspendă dreptul de a conduce, printr-un sistem digital între autoritățile locale și MAI;
Șoferul nu mai predă fizic permisul, dar în baza de date apare suspendat;
Schema de sancțiune: câte o zi de suspendare pentru fiecare 50 de lei amendă;
Pentru reducerea perioadei de suspendare, șoferul trebuie să facă dovada plății tuturor amenzilor rutiere restante, nu a tuturor datoriilor la bugetul local;
Această clarificare a fost introdusă în urma avizării interministeriale;
Măsurile privind suspendarea pentru neplata amenzilor vor intra în vigoare peste 6 luni de la publicarea OUG, deci aproximativ de la 1 septembrie 2026; S-a renunțat la ideea majorării cu până la 60% a amenzilor neplătite;
Guvernul mizează în schimb pe efectul suspendării permisului, invocând că acum se plătesc doar circa 40% din amenzile rutiere;
Pensii speciale în structuri de ordine publică și militare Ordonanța cere ca, în 30–60 de zile, MAI și MApN să vină cu propuneri privind creșterea vârstei de pensionare în sectoarele de ordine publică și siguranță națională, în concordanță cu jalonul PNRR deja închis pentru pensiile militare;
Premierul insistă că România „nu își mai permite” pensionări la 48–52 de ani și că vârsta de pensionare trebuie crescută gradual, cu perioadă de tranziție pentru cei care deja îndeplinesc condițiile actuale; aceștia vor putea opta să iasă pe legea veche, potrivit observatornews.ro.
L.B.
