Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică un proiect care definește hărțuirea la locul de muncă și instituie obligații pentru angajatori.
În prezent, Codul Muncii prevede că „orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat, discriminare prin asociere, hărțuire sau faptă de victimizare, bazată pe criteriul de rasă, cetățenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare cu HIV, opțiune politică, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, apartenență la o categorie defavorizată, este interzisă.
Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică un proiect care definește hărțuirea la locul de muncă.
„Violența și hărțuirea în domeniul raporturilor de muncă se referă la comportamente și practici inacceptabile, sau amenințări cu comportamente și practici inacceptabile, indiferent dacă au loc în mod izolat sau repetat, care lezează demnitatea unei persoană sau duc la creaea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator sau au scopul de a genera, generează sau pot genera un prejudiciu fizic, psihologic, sexual sau economic”, conform proiectului de modificare a Codului Muncii.
Propunerea legislativă detaliază unde pot avea loc violența și hărțuirea la locul de muncă:
a) la locul de muncă, inclusiv în spațiile publice și private atunci când acestea constituie un loc de muncă
b) în locurile în care salariatul este plătit, se odihnește, mănâncă sau folosește grupurile sanitare, instalațiile pentru spălare și vestiare, puse la dispoziție de către angajator
c) în timpul deplasărilor în interes de serviciu, instruirii, formării, evenimentelor sau activităților sociale în legătură cu munca
d) prin intermediul comunicărilor legate de muncă, inclusiv cele efectuate prin tehnologia informației și comunicațiilor
e) în spațiile de cazare puse la dispoziție de angajator
f) pe durata efectuării deplasării către și dinspre locul de muncă
„Angajatorii au obligația de a desemna cel puțin un angajat căruia să îi repartizeze, prin fișa postului, și atribuții în domeniul prevenirii hărțuirii/violenței la locul de muncă”, se mai arată în proiect.
În cazul în care este victimă a hărțuirii și violenței în domeniul raporturilor de muncă, angajatul poate face cerere de modificare a locului sau felului muncii, propune ministerul.
Legea securității și sănătății în muncă va fi și ea modificată astfel:
“(7) – Angajatorul are obligația să ia măsurile adecvate pentru prevenirea violenței și hărțuirii în toate formele de manifestare, așa cum sunt definite în Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv: (a) să adopte în consultare cu sindicatele sau reprezentanții lucrătorilor, după caz, și să implementeze o politică cu privire la violenta și hărțuirea la locul de muncă care să cuprindă inclusiv un mecanism intern de raportare confidențială a cazurilor de violență și hărțuire; (b) să ia în considerare, în reglementările interne, reguli referitoare la prevenirea violenței și hărțuirii, precum și riscurile psihosociale asociate acestora în gestionarea securității și sănătății la locul de muncă; (c) să identifice, cu participarea sindicatelor sau reprezentanților lucrătorilor, după caz, pericolele și să evalueze riscurile de producere a violenței și hârțuirii, inclusiv din partea terților, și să ia măsuri de prevenire și protecție a lucrătorilor; (d) să ofere informații și instruire lucrătorilor și altor participanți la procesul de muncă, accesibile și adecvate, cu privire la pericolele și riscurile identificate de producere a violenței și hârțuirii și cu privire la măsurile de prevenție și protecție asociate, inclusiv cu privire la drepturile și responsabilitățile lucrătorilor și altor participanți la procesul de muncă prin raportare la politica prevăzută la litera (a).”, potrivit știripesurse.ro.
L.B.
