Cu aproape 1 miliard de euro, pe litoralul românesc s-a redus eroziunea costieră, grație unui amplu proces de reabilitare și extindere a plajelor. Primul proiect cofinanțat cu bani europeni a adus României 33 de hectare de plajă nouă până în 2015. Pe tot parcurusul derulării acestei prime faze, Uniunea Europeană a constatat diverse încălcări ale legislaţiei, fapt care a dus la sancţiuni prin corecţii financiare. Suma totală retrasă de Uniunea Europeană din cauza încălcării legislației achizițiilor publice s-a ridicat la 37 de milioane de lei, aproximativ 7,5% din valoarea întregului proiect.
În momentul de faţă, se derulează a doua fază a proiectului. Proiectul implică înnisiparea artificială a plajelor, construirea, extinderea și înlocuirea structurilor costiere precum anrocamentele pentru stabilizarea plajelor și digurile de larg, reabilitarea stăvilarelor, consolidarea falezelor și activități de dragare.
Instituţia care gestionează proiectul este Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL), instituţie condusă de directorul general Hristu Uzun.
Din start, proiectul a fost gestionat defectuos: au fost înregistrate întârzieri la derularea licitaţiilor – Asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor din cadrul proiectului „Reducerea eroziunii costiere – faza II (2014-2020)” şi Servicii de monitorizare a biodiversităţii şi calităţii apei pentru proiectul Reducerea Eroziunii Costiere faza II (2014-2020) nu au fost tratate în ordinea cerinţelor proiectului. Cele două licitaţii la care facem referire, şi asupra cărora ABADL nu a dorit să se pronunţe, în ciuda solicitărilor de clarificare, trebuiau declanşate simultan cu licitaţiile pentru loturile 1-5 (Edighiol şi Periboina, Mamaia, zona Tomis – Cazino, Agigea, Eforie). Serviciile de asistenţă şi monitorizare menţionate anterior sunt obligatorii pentru proiectuld e reducere a eroziunii costiere. Mai mult, condiţia impusă prin acordul de Mediu de monitorizare a biodiversităţii minim 12 luni înainte de începerea lucrărilor de construcţie este condiţie de finanţare şi cerută expres de JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions).
În data de 4 decembrie 2019, urmare a finalizării procedurii de achiziție publică, a fost încheiat contractul pentru prestarea serviciilor de „Asistență Tehnică pentru Supervizarea Execuției Lucrărilor din cadrul proiectului „Reducerea eroziunii costiere, faza II (2014-2020)”. Contractul a fost atribuit companiei EPMC Consulting SRL cu sediul central în Cluj Napoca, România.
Rămân însă semne de întrebare legate de serviciile de monitorizare a biodiversităţii şi calităţii apei. La fel, de dată recentă au ridicat semne de întrebare şi demersurile aferente organizării de șantier pentru zona Mamaia, în sensul că unul dintre certificatele de urbanism vizează „reducerea eroziunii costiere faza II(2014-2020), lot 2-protecția și reabilitarea litoralului romanesc al Mării Negre în zona Mamaia –demolare pasarelă pietonală – zona Cazino Mamaia”.
Documentul a suscitat atenţia presei şi a opiniei publice, recţia conducerii ABADL fiind, în primă fază, să dea din umeri, aruncând, cumva, responsabilitatea în direcţia firmei care se ocupă de proiectul tehnic. Ulterior, la presiunea mass-media, ABADL a transmis următorul punct de vedere:
„Această structură, conform expertizelor efectuate asupra sa, se află într-o stare avansată de degradare și nu poate prezenta siguranță în exploatare. Precizăm că la faza elaborării studiului de fezabilitate pentru “Protecția și reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre în zona MAMAIA” din cadrul poiectului “REDUCEREA EROZIUNII COSTIERE, Faza a II-a (2014-2020) implementat de A.B.A.D.L. a fost luată în calcul eventualitatea dezafectării structurii care poate fi avariată dincolo de orice posibilitate de reabilitare a structurii originale. Menționăm că toate lucrările asupra pasarelei de promenadă vor fi executate doar cu obținerea autorizațiilor conform legislației în vigoare, bazate pe proiectul tehnic aprobat și în corelare cu expertizele tehnice ce vor fi actualizate în cadrul proiectului”.
Interesant punct de vedere, numai că ABADL ar trebui să ştie cu exactitate toţi paşii şi toate detaliile. Senzaţia este că, presată de timp, conducerea instituţiei a încercat să ignore următorul fapt: pasarela care ar putea fi demolată (conform actului mai sus menţionat) face parte din Ansamblul Cazino Mamaia, monument istoric de categoria B inaugurat în anul 1935 în prezența Regelui Carol al II-lea. Pentru desfiinţarea pasarelei, este necesar un aviz de la Direcția Județeană pentru Cultură. Acest act nici nu a fost solicitat ori eliberat de Direcţia Judeţeană de Cultură.
Faţă de situaţia mai sus descrisă, dintre toţi politicienii Constanţei, a reacţionat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, care a transmis următorul comunicat de presă, în data de 27 ianuarie:
„Stop demolarii Pasarelei Regale din Mamaia!
Claudiu-Iorga Palaz, în calitate de președinte al organizației județene PMP Constanța și vicepreședinte al Consiliului Județean, a depus azi un memoriu la Consiliul Județean Constanța pentru preluarea pasarelei din Mamaia de către Consiliul Județean Constanța și începerea lucrărilor de reabilitare și reamenajare a acesteia.
Cunoscută drept “pasarela regală”, construcția face parte din Ansamblul Cazinoului, inaugurat în anul 1935, în ziua de 15 august, în prezenţa Regelui, a membrilor Guvernului şi a autorităţilor Municipiului şi Portului Constanţa. Lucrarea a fost calculată să reziste la vânt, zăpadă şi la o încărcătură cu oameni de 600 kg/mp. În perioada interbelică, complexul găzduia un restaurant modern, cabine pentru plajă în clădirile laterale, un cazino și o pasarelă ce se avânta în mare, unde se afla singurul bar maritim din Europa.
O scară de acces susţinută prin trei vanguri în formă de cadre conducea pe pasarela care avea zece deschideri a zece metri, cu o consolă înspre bar. În dreptul pilei a opta, unde adâncimea apei era de 0,80 – 100 m, deci o adâncime optimă pentru joaca copiilor, s-au amenajat două tobogane compuse fiecare din câte o boltă circulară, ce susţinea o scară de acces a publicului de pe pod pe cheia bolţii, şi un planşeu având o formă curbă cu inflexiune, studiată astfel ca să prezinte forma cea mai potrivită pentru alunecare.
Grinzile aveau console de patru metri, armate puternic, cu rolul de a contravântui fundaţiile. În axele blocurilor de fundaţii erau încastraţi cei patru stâlpi care înconjurau partea centrală, între ei fiind plasate bufetele barului, iar restul, fiind tot o consolă, de unde se putea admira cerul şi marea, fără niciun obstacol. De jur-împrejurul barului era un parapet identic cu al pasarelei. Textul, destul de tehnic, din care reproducem parţial, îi aparţine lui Constantin Cătuneanu, autorul unui amplu studiu despre creaţia inginerească de unicat a lucrărilor de la Mamaia.
Cazinoul din Mamaia, împreună cu pasarela ce ieșea în mare, reprezentau centrul de atracție al turismului din stațiune, alături de alte două simboluri interbelice – Castelul Reginei Maria, inaugurat în anul 1926 și Hotelul Rex, inaugurat în prezența Regelui Carol al II-lea, în anul 1936. Simbol al istoriei stațiunii Mamaia, menționat deseori în studii culturale, important punct de interes turistic al acelor vremuri, ansamblul Cazinoului, din care face parte și pasarela, a fost introdus în lista monumentelor istorice, începând cu anul 2010.
Administrația Bazinală de Apă Dobrobea Litoral (A.B.A.D.L.) a demarat procedurile în vederea realizării lucrărilor, în acest sens fiind obținut certificatul de urbanism ce vizează mai multe zone de pe întreg litoralul românesc. Astfel, potrivit proiectului, fostul debarcader va fi desființat. A.B.A.D.L. consideră că pasarela de promenadă ,,se află într-o stare avansată de degradare și nu poate prezenta siguranță în exploatare”.
Nu de aceeaşi părere sunt istoricii şi arhitecţii. În opinia lor, un asemenea vestigiu ar trebui păstrat şi reabilitat. Reabilitarea plajelor urmează să înceapă în câteva luni, moment în care pasarela va fi distrusă.
Motivat de importanța deosebită și emblematică a pasarelei din Mamaia, simbol al acestei stațiuni turistice, consider obligatorie preluarea acesteia de către Consiliul Județean Constanța și executarea lucrărilor de întreținere, conservare, restaurare și punere în valoare a acestui ,,monument”, cu respectarea legislației în vigoare.
“Dacă în trecut deciziile administrative au fost luate cu comoditate si eficiență economică pentru grupurile de interese ale lui Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu, eu cred că este timpul să luăm decizii pentru constănțeni!
Sunt sigur că reabilitarea și punerea în valoare a simbolului „Pasarelei Regale” va aduce un plus de valoare stațiunii Mamaia și Constanței. Eu știu și pot gestiona reabilitarea și stoparea demolării acestui edificiu istoric”, a declarat Claudiu Palaz”.
A.C., M.U.
