Curtea Constituțională a stabilit că interdicția impusă cetățenilor de a depune în Parlament o inițiativă legislativă în domeniul fiscal nu se referă doar la taxe, impozite și contribuții obligatorii (precum CAS și CASS), ci merge mult mai departe. Astfel, orice măsură care ar provoca o „creștere majoră a cheltuielilor publice” nu poate face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor pentru că „cetățenii nu pot avea o privire de ansamblu nici asupra veniturilor și nici asupra cheltuielilor bugetare pentru a putea evalua în mod obiectiv sustenabilitatea unor astfel de măsuri”. Hotărârea CCR a fost publicată, joi, în Monitorul Oficial și vine ca urmare a unei inițiative legislative cetățenești depusă de 153.532 de români din 12 județe, transmite presa națională.
Plaja de manevră a cetățenilor care vor să schimbe o lege a fost analizată de CCR după ce sindicatele din învățământ au depus în Parlament, la începutul anului, o inițiativă cetățenească care prevede, printre altele: creșteri de salarii, acordarea unor prime de instalare, reintroducerea unor burse, plata salariilor câștigate în instanță, majorarea valorii voucherelor de vacanță.
Interdicția generală prevăzută de Constituție
Conform Constituției, dreptul la inițiativă legislativă nu aparține numai parlamentarilor și Guvernului, ci și cetățenilor în anumite condiții.
Astfel, pentru ca un proiect de lege să poată fi depus în Parlament de cetățeni, el are nevoie de o listă cu susținători, sub semnătură, care să cuprindă „cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot”, care trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării și în fiecare din aceste județe trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul proiectului de lege.
Există însă o interdicție generală foarte importantă: problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetățenilor.
Ce au cerut angajații din învățământ
Deranjați de deciziile de „eficientizare” a cheltuielilor statului introduse anul trecut pentru profesori, sindicatele din învățământ au depus în Camera Deputaților, prin liderii Simion Hăncescu (FSLI) și Marius Nistor (FSE Spiru Haret), o inițiativă legislativă care să crească veniturile personalului din învățământ, să prevadă acordarea de burse olimpice și să oblige statul să plătească mai repede sumele câștigate în instanță de angajații din sistemul de învățământ.
Cum a interpretat Curtea Constituțională
Reuniți pe 15 iulie în plen, judecătorii CCR au constatat că inițiativa legislativă cetățenească îndeplinește condițiile tehnice legate de numărul susținătorilor.
După care Curtea Constituțională a observat că sintagma „probleme fiscale” despre care legea fundamentală spune că nu poate face obiectul unui proiect de lege inițiat de cetățeni este o trimitere prea generică care are nevoie de interpretare.
Iată cum a judecat CCR:
- „În acest sens, procedând la interpretarea sensului normei juridice prin analiza gramaticală a textului acesteia, Curtea consideră ca fiind relevantă definiția înscrisă în Dicționarul explicativ al limbii române (Academia Română — Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan — Al. Rosetti”, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2016): „fiscul” este „instrument administrativ al statului, reglementat prin norme juridice, care stabilește și administrează impozitele și taxele ce se cuvin statului de la contribuabili; instituție a administrației de stat care se ocupă cu stabilirea, încasarea, urmărirea silită și administrarea impozitelor și taxelor cuvenite statului”.
- „Ca atare, „problemele fiscale” ar putea fi cele care vizează impozitele, taxele și contribuțiile către bugetul de stat”.
- „Curtea reține că (…) prin intermediul bugetului public național, statul exercită un control permanent asupra constituirii, repartizării și utilizării fondurilor publice, iar Guvernul este singura autoritate care, în temeiul art. 138 alin. (2) din Legea fundamentală, are competența constituțională de a elabora proiectul bugetului de stat și de a gestiona resursele financiare ale țării. Ca atare, Guvernul deține imaginea de ansamblu a economiei, fiind singurul organ al statului care deține mecanismele și datele necesare pentru a evalua resursele financiare reale ale țării și a asigura buna funcționare a serviciilor publice”
- (…) cheltuielile publice trebuie să fie previzionate în deplină cunoștință de cauză în bugetul de stat, pentru a putea fi acoperite în mod cert în cursul anului bugetar”.
- „Având în vedere aceste considerente de principiu, Curtea constată că excluderea „problemelor fiscale” din posibilitatea de reglementare pe calea inițiativei legislative cetățenești nu poate avea în vedere doar stabilirea de taxe și impozite stricto sensu, ci trebuie să privească și acele elemente care au un impact major asupra bugetului de stat și care nu vizează concepția viitoare cu privire la formarea acestuia, ci sunt preconizate a fi aplicate în interiorul execuției bugetare curente, cum ar fi, de exemplu, acordarea unor sporuri sau a unor sume fixe de la bugetul de stat. Aceasta întrucât cetățenii nu pot avea o privire de ansamblu nici asupra veniturilor și nici asupra cheltuielilor bugetare pentru a putea evalua în mod obiectiv sustenabilitatea unor astfel de măsuri, astfel încât o creștere majoră a cheltuielilor publice implică, în mod necesar, și o creștere a fiscalității, respectiv a taxelor și impozitelor percepute de stat pentru acoperirea cheltuielilor publice. Or, rațiunea principală a interdicției stabilite de art. 74 alin. (2) din Constituție este tocmai protejarea echilibrului bugetar și a stabilității macroeconomice a statului.
Argumentele apar în Hotărârea CCR nr 1 din 15 iulie 2026, publicată joi în Monitorul Oficial.
Exemple concrete de măsuri care nu pot propuse de cetățeni
Vă prezentăm măsurile legislative propuse de sindicatele din învățământ despre care CCR a spus că nu pot face obiectul inițiativei legislative:
- Raportarea anumitor sporuri din învățământul preuniversitar la norma didactică de predare-învățare-evaluare în loc de numărul mediu de ore lucrătoare
- O majorare salarială de 10% aplicabilă la salariul de bază pentru personalul didactic încadrat în regim de plată cu ora care desfășoară și activități de management al clasei
- O primă de instalare de 3 salarii de bază pentru cadrul didactic titular în unități de învățământ aflate în zone defavorizate sau izolate
- Raportarea burselor acordate studenților la salariul net al unui profesor debutant în loc de salariul minim pe economie, plus reintroducerea acordării burselor de excelență olimpică I/ internațională, precum și acordarea burselor românilor de pretutindeni pe toată durata anului calendaristic, în loc de acordarea lor pe perioada desfășurării activităților didactice
- Să se acorde mai repede cadrelor didactice și de cercetare din instituțiile de învățământ superior de stat, la data încetării de drept a contractului de muncă în urma pensionării, două salarii raportate la ultimul salariu de bază.
- Abrogarea prevederilor referitoare la compensarea muncii suplimentare efectuate peste durata normală a timpului de lucru și a muncii prestate în zilele de repaus săptămânal doar cu timp liber corespunzător
- Stabilirea „salariului de bază net cuvenit funcției de bază” în locul „salariului net cuvenit funcției de bază” drept indice de referință pentru acordarea voucherelor de vacanță pentru personalul din sistemul de învățământ.
- Obligarea Guvernului de a plăti într-o singură tranșă sume câștigate prin hotărâri judecătorești de angajații din sistemul de învățământ
„Curtea observă că toate acestea sunt măsuri care presupun majorarea substanțială a bugetului de stat alocat educației pe anul în curs și reintroducerea unor facilități fiscale abrogate. Aceste măsuri țin de politica fiscal-bugetară a statului, care integrează o normă cu caracter fiscal”, conform CCR.
„Toate aceste măsuri implică decizii complexe, care afectează veniturile și cheltuielile publice la nivel național, care modifică direct mecanismele de impunere și structura cheltuielilor statului, respectiv a bugetului de stat pe anul în curs, astfel încât sunt reglementări cu caracter fiscal”, au mai considerat judecătorii.
D.A.
