Primăria Municipiului Constanța a anunțat începerea etapei de consultare a publicului privind elaborarea Planului Urbanistic Zonal „Delavrancea“. Zona studiată se află situată în intravilanul orașului, în zona nordică, și se întinde pe aproximativ 1 km de-a lungul străzii Soveja. Suprafața zonei de studiu este de aproximativ 30,8 ha, din care 40.110 mp (13%) sunt terenuri edificate în zona rezidențială: 3,5% locuire individuală și 9,1% locuire colectivă.
Constănțenii sunt invitați să transmită eventualele observații pe care le au asupra documentelor disponibile pe site-ul Primăriei Municipului Constanța prin e-mail, la adresa primarie@primaria-constanta.ro, prin poștă ori la Centrul de Informare Cetăţeni din clădirea City Park Mall.
Circulația
Principala arteră de circulație la nivelul zonei este strada Soveja (stradă de categoria I), care are rolul de a prelua circulația majoră și care, împreună cu strada Dezrobirii, fac legătura între Bulevardul I.C. Brătianu (DN3), la sud, și Bulevardul Mamaia, în nord. De asemenea, strada Soveja face parte din rețeaua principală de drumuri a municipiului, reprezentând una din arterele majore, ce asigură o capacitate ridicată de circulație și o viteză de deplasare optimă, facilitând, astfel, legături importante la nivelul teritoriului.
Strada Barbu Ștefănescu Delavrancea se situează în zona de sud și este o arteră de categoria III, cu câte o bandă și dublu sens de circulație de lățime variabilă, carosabil de 7 m (10 m în intersecția cu strada Soveja), cu trotuare de circa 4 m. Strada Barbu Ștefănescu Delavrancea se înfundă în prezent, în partea vestică, într-un drum de pământ – strada Voineasa –, respectiv în limita de proprietate a terenului cu destinație specială
Probleme de mediu
Amplasamentul analizat prin PUZ nu este situat în vecinătatea depozitelor de deșeuri menajere sau industriale, ori a unor cimitire: din acest punct de vedere nu este necesară stabilirea unor zone de protecție.
Principala disfuncționalitate a zonei de studiu constă în lipsa rețelei de canalizare pluvială și a unor spații amenajate adecvat pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Pe de altă parte, zonele needificate și străzile nefinalizate din proximitatea incintei zonei militare au dezvoltat, în timp, vegetație spontană, iar terenurile au acumulat pământ și praf. Aceste suprafețe generează resturi vegetale care, atunci când se usucă, sunt purtate de vânt, asemeni prafului produs în perioadele uscate.
Ce au răspuns constănțenii la chestionarul lansat de Primărie pentru acest PUZ
În aprilie 2022 a fost realizat un chestionar, distribuit în mediul on-line cu scopul de a afla deficiențele și necesitățile zonei de studiu din perspectiva locuitorilor. Chestionarul a fost completat de 123 de persoane, dintre care 114 aveau o relație directă cu zona de studiu, iar 96 îi reprezentau locuitorii zonei. Din perspectiva respondenților, principalele probleme (răspuns liber) ale zonei se grupează în trei categorii majore: lipsa spațiilor verzi, de odihnă, de joacă și sport; traficul aglomerat; imagine precară a domeniului public cu mizerie, străzi degradate, aglomerate de autovehicule și fără a locurilor de parcare, imagine haotică a fațadelor blocurilor.
Care sunt propunerile de dezvoltare urbanistică
Propunerea de reorganizare a zonei urmărește să intervină pe mai multe paliere, pentru a îmbunătății utilizarea și calitatea zonei. Organizarea sistemului de circulații, împreună cu parcările aferente implică cea mai importantă intervenție, întrucât vizează și intervenția asupra terenului aferent Cazarmei 390, al Ministerului Apărării Naționale. În vederea asigurării unei relații de circulații pe direcția est-vest, este necesară cedarea unei suprafețe de teren de aproximativ 2,5 ha din terenul cazarmei către domeniul public, iar alte 0,5 ha vor fi reglementate în vederea realizării unui ansamblul de locuințe pentru unitatea militară.
În acest fel, se va putea realiza o continuare a străzii Delavrancea către vest, de-a lungul terenului MApN. În zona sudică, între străzile Delavrancea și Venus se vor putea realiza alte conexiuni rutiere (străzile propuse FN1 și FN3), astfel încât să existe o irigare echitabilă în zonă, valorificând noile terenuri rezultate în urma operațiunilor cadastrale asociate terenului MApN. Lărgirea străzilor subdimensionate (precum Semănătorului, Ștefăniță Vodă, Delavrancea) și organizarea sau reorganizarea unor parcări la sol (în spatele străzilor Semănătorului sau în proximitatea blocului 44 de pe strada Soveja, de-a lungul străzii Delavrancea).
Spațiile verzi reprezintă una dintre cele mai mari neajunsuri ale municipiului Constanța, aspect care s-a constatat și în cazul zonei studiate. Există un potențial ridicat de realizare a unor zone verzi în cadrul zonei de studiu, motiv pentru care au fost reglementate șapte subzone pentru parcuri noi, cu o suprafață totală de aproximativ 3,3 ha, dispuse în proximitatea locuințelor existente, valorificând terenurile virane ale zonei. Cel mai important dintre acestea îl reprezintă cel de la intersecția străzilor Ștefăniță Vodă cu Soveja, care refuncționalizează fosta zonă a bazarului, propunând un spațiu de loisir, loc de joacă pentru copii și un ambient plăcut în proximitatea lăcașului de cult.
O altă necesitate identificată și tratată prin planul de reglementare a fost o zonă destinată funcțiunilor de educație, care să poată găzdui o unitate de creșă/grădiniță pentru deservirea populației zonei și a vecinătăților. Aceasta ar urma să completeze oferta existentă a funcțiunilor de educație din zona străzii Delavrancea, unde se află Centru Școlar pentru Educație Inclusivă Albatros. În ceea ce privește zona locuințelor colective, intervențiile propuse urmăresc să protejeze spațiile interstițiale, interzicând diminuarea suprafețelor verzi și organizarea de noi parcări, altele decât cele propuse.
Zonele verzi pot fi amenajate ca locuri de joacă pentru copii, țarcuri pentru animale, grădini de fațadă sau ca spații verzi comune, pentru socializare și relaxare, dotate cu mobilier urban. Zona locuințelor individuale urmărește să asigure o densitate redusă a construcțiilor, cu spații verzi generoase pe lot.
Din punct de vedere al ambientului urban au fost urmărite asigurarea unei coerențe în deplasarea pietonală, asigurând trotuare cu lățimi de minimum 1,5 metri lățime, care să nu fie obstrucționate de parcări auto, plantații de arbori pentru ameliorarea microclimatului, acolo unde spațiul permite, și reglementări privind aspectul exterior al construcțiilor, cum ar fi un ghid de culori și exemple de bună practică, pentru a ameliora imaginea fondului construit.
Mihaela GIUGLEA
Din pacate, acest gen de articole si initiative ale Primariei nu au succes la locuitorii orasului Contanta! Comentariile (in general negative) vor incepe cand vor demara si lucrarile! Mai e mult pana vom intelege democratia si avantajele ei!