Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a stabilit că atribuirea beneficiului locuinţei conjugale la desfacerea căsătoriei nu trebuie condiţionată de existenţa unei acţiuni de partaj.
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis că în interpretarea dispozițiilor art. 324 alin. (1) și (4) din Codul civil, sintagma „până la data rămânerii definitive a hotărârii de partaj” reprezintă momentul maxim până la care hotărârea prin care a fost admisă o cerere având ca obiect atribuirea beneficiului locuinţei conjugale la desfacerea căsătoriei îşi produce efectele juridice, fără ca admisibilitatea acțiunii să fie condiționată de existența pe rolul instanțelor judecătorești a unei cereri având ca obiect ieșirea din indiviziune asupra aceleiași locuințe.
Decizia ICCJ este obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
În 14 noiembrie 2023, Tribunalul Timiş a sesizat Înalta Curte de Casaţie, instanţa timişeană având de soluţionat apelul într-un divorţ, iar în cadrul dezbaterilor în acest dosar a fost ridicată chestiunea de drept referitoare la atribuirea beneficiului locuinţei conjugale.
Astfel, în 5 februarie 2024, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ICCJ a admis sesizarea Tribunalului Timiş şi a pronunţat hotărârea prealabilă cu privire la interpretarea dispoziţiilor din Codul civil.
L.B.
