În primul interviu din 2026, prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat, sâmbătă, la Digi24, că reforma în administrație ar urma să se facă în ianuarie, în a doua jumătate, iar bugetul ar trebui pregătit începând de săptămâna viitoare iar în februarie să fie adoptat.
Prim-ministrul a vorbit despre prioritățile economice din 2026. Ce se întâmplă cu reformele promise de la 1 ianuarie? Când încep tăierile privilegiilor de la stat după un an extrem de greu, în care doar cetățenii au dus greul austerității, iar nivelul de trai și puterea de cumpărare au scăzut dramatic.
Taxele cetățeanului s-au triplat. Când se va face reforma în administrație? „Reforma în administrație este o necesitate. Dacă nu se reduc cheltuielile, banii suplimentari se vor duce în gaura neagră a administrațiilor neperformante. Reforma ar urma să se facă în ianuarie, în a doua jumătate, iar bugetul ar trebui să-l pregătim începând de săptămâna viitoare și în februarie să-l adoptăm”.
Blocarea proiectului privind pensiilor magistraților e legată de blocarea bugetului pe 2026? „Blocarea ne pune în situația să nu mai putem face nimic să ne reuperăm peste cele 200 de milioane de euro reținute pentru neîndeplinirea acestui jalon. Indiferent cine este în guvernare, în anii următori trebuie corectate lucrurile negative, pensionări la 50 de ani cu pensia cât ultimul salariu. Nu există astfel de sisteme nicăieri. Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile astfel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat”.
Există un conflict între Guvern și Justiție? „Nu există. Ce am făcut cu proiectul (privind pensiile magistraților – n.red.) este un angajament pe care Coaliția îl are în programul de guvernare. Este o realitate pe care românii o percep ca pe o nedreptate acumulată de ani de zile. Nu există un proiect împotriva cuiva”.
Modificări legislative privind funcționarea CCR sunt fezabile? „Sunt adeptul a două abordări. Să vii cu propuneri care au o șansă să fie adoptate, ai nevoie de o anumită susținere. Altfel sunt de profilare politică, nu ajută, doar tensionează. Pe de altă parte să existe o situație repetitivă în care ajungi la blocaj și modifici lucrurile. Altfe, modificând în permanență legi, creăm instabilitate. Un regulament este doar un instrument. Dacă sunt de bunăcredință, îl folosesc corect și rezolvă problemele. La orice modificări se pot găsi oameni într-o companie, majoritate parlamentară, consiliu local etc care să blocheze lucrurile. Nu există masă critică pentru a modifica legislația. Cred că în ianuarie sunt toate condițiile…”
Există legătură între acțiunile judecătorilor numiți de PSD și de partid? „Încerc să evit să potențez conflicte în interior. Dacă m-aș apuca să fac o considerație, lucrurile pot fi interpretate. A fost o decizie pe care au luat-o gândindu-se la alte aspecte, nu la o anumită decizie coordonată. Sper că înțelepciunea, normalitatea și bunul simț civic va prevala. Dacă nu se ajunge la o formulă în care 6 judecători să fie prezenți…e anormal ca în această instanță, nu adopți tactici politice de blocaj, de amânare. Iei decizii argumentat..dacă tot ești plătit cu o sumă bună la nivelul României, să-ți faci datoria fiind prezent la decizii și luând decizii așa cum îți dictează conștiința”.
Cum calificați ce s-a întâmplat la CCR? „Era foarte bine ca CCR să tranșeze cât mai repede posibil orice fel de solicitare referitoare la constituționalitatea unui proiect de lege. Cu cât aceste decizii se iau mai repede, cu atât legea poate să intre în vigoare și nu se amână. Fără să am date din interior, dar din relatările publice, pare că pentru a evita luarea unei decizii, s-a constituit o minoritate de blocaj care a amânat această decizie. Sper să se găsească resorturile și înțelepciunea ca pe data de 16 ianuarie să se ia o decizie”.
A.C.
