Infarctul miocardic acut (IMA), cunoscut ca atacul de cord, este o boală gravă, fiind principala cauză de deces în România, însă pacienții au șanse de a fi salvați și recuperați din punct de vedere medical, dacă ajung la spital în cel mai scurt timp. Pacienții trebuie să fie atenți și să recunoască semnele și simptomele unui infarct miocardic acut. Dacă următoarele simptome persistă mai mult de 15 minute, luați în considerare un infarct de miocard și sunați imediat la 112! Fiecare minut contează!
În scurt timp de la debutul unui infarct miocardic, pot apărea aritmii amenințătoare de viață, de aceea infarctul miocardic acut este o urgență medicală. Pacientul cu infarct miocardic acut trebuie transportat cât mai rapid la cel mai apropiat spital. Din cauza debutului brusc și afectării mușchiului cardiac, este foarte important ca pacientul să primească îngrijire medicală cât mai rapid posibil. Cauza principală o reprezintă boala coronariană, care apare la persoanele cu factori de risc coronarian: fumători, diabetici, persoane supraponderale, sedentare, cu hipertensiune arterială, nivel crescut de colesterol, mai precis ruptura unei placi de aterom la nivelul unei artere coronare.
Simptomele și semnele infarctului miocardic acut sunt reprezentate de durerea toracică anterioară, ca o senzație de presiune ce apare brusc, în repaus, iradiază la baza gâtului și umeri, care nu cedează la administrarea de nitroglicerină, durează peste 30 minute și este însoțită de respirație dificilă, palpitații, amețeli, transpirații, greață și vărsături. În această situație, recomandarea este să se apeleze sistemul de urgență 112, pentru evaluare medicală, deoarece evoluția acestei boli poate fi imprevizibilă, rapid progresivă către complicații severe, ca tulburări de ritm cardiac și stop cardiorespirator, ce necesită manevre de resuscitare cardio-pulmonară.
Medicul Anca Mihaela Rădulescu, președintele Societății Române de Cardiologie, Filiala Constanța, ne-a explicat, în cadrul unui interviu Focus Press, cum pot fi recunoscute, tratate și, mai ales, prevenite bolile cardiovasculare și cele de inimă.
Reporter: Bolile cardiovasculare și cele de inimă reprezintă una din principalele cauze de deces la nivel mondial. Cum le putem depista, trata și mai ales preveni?
Dr. Anca Mihaela Rădulescu: Din păcate, aveți dreptate vizavi de proporția bolilor cardiovasculare la nivel mondial și deținem locul fruntaș. Din păcate, România deține un loc fruntaș în Europa, la decesele de cauză cardiovasculară. Avem o medie de 109 decese din cauză cardiovasculară la suta de mii de locuitori, față de Uniunea Europeană ce înregistrează în jur de 44 de decese la suta de mii de locuitori. Și asta nu s-a îmbunătățit foarte mult în ultimii ani, cu toate că accesibilitatea pacienților, totuși, a crescut din punct de vedere al patologiei cardiace, mă refer. S-au deschis centre mai multe, de exemplu STEMI, centre ce tratează infarctul miocardic acut în primele ore de la debut. Dar, cu toate acestea, ne menținem, din păcate, în primele trei locuri în Europa la decese de cauză cardiovasculară.
Rep.: Care ar fi cauza? De ce au ajuns bolile de inimă să aibă o incidență așa de mare la nivel mondial?
Dr. Anca Mihaela Rădulescu: Dacă ne referim la nivel mondial, odată este creșterea vârstei populației. Ne izbim la vârste înaintate de patologia cardiovasculară, care ocupă primul loc în patologia pacienților. Dacă este să vorbim de România, la o înțelegere greșită, să zic așa, a unei părți a populației vizavi de boli și de cum trebuie să prevină bolile cardiovasculare, avem anumite zone rurale, cu o accesibilitate mai proastă vizavi de medicul specialist cardiolog și de medicul de familie. Incidența fumatului. Poluarea, care afectează toată planeta, deci nu numai zona aceasta. Obezitatea. Copiii se confruntă cu obezitate de la vârste din ce în ce mai mici. Sedentarismul. Unii pacienți nu țin tratamentul dat de medicul specialist, la diagnosticarea unei boli cardiovasculare, din proprie inițiativă, pentru că așa consideră, iar alții spun că din cauze materiale renunță la administrarea tratamentului. Astfel, se dezvoltă complicații ale unor boli tratabile inițial. Dacă ne referim la pacientul hipertensiv, de exemplu, în lipsa tratamentului adecvat ajunge să sufere accidente vasculare cerebrale, putând fi imobilizat la pat pe durată mai lungă, mai scurtă. Dacă ne referim la bolile cardiace ischemice, pot ajunge la infarct miocardic acut, care este o boală amenințătoare de viață. Tratamentul în aceste boli este cronic. Trebuie să înțeleagă pacientul, de la prima vizită făcută la medicul specialist, că este un tratament cronic, pe toată viața. Chiar dacă simptomatologia se va mai ameliora, dacă ne referim la tensiune, dacă valorile tensionale vor ajunge la normal, este din cauza tratamentului. Nu din cauză că s-a întâmplat o minune și pacientul nu mai are nevoie de tratament.
Rep.: Ar fi un semnal de alarmă? Pacienții trebuie să înțeleagă faptul că este necesar să respecte acel tratament prescris de către un medic specialist?
Dr. Anca Mihaela Rădulescu: Este foarte importantă, nu numai din punct de vedere al cardiologiei, complianța pacientului la tratament. Este foarte importantă și aderența lui la tratamentul dat de medicul specialist.
Rep.: Ce afecțiuni din zona cardiologică sunt cele mai invalidante pentru pacient?
Dr. Anca Mihaela Rădulescu: Dacă ne referim la consecințele infarctului miocardic acut, poate ajunge pacientul să nu mai facă lucrurile pe care le făcea înainte de apariția acestui acestui infarct. Ne referim la pacienții care rămân cu sechele destul de importante asupra contractilității miocardice, care dezvoltă, apoi, grade de insuficiență cardiacă, care le limitează activitatea zilnică.
Rep.: Ce programe de screening există la nivel național pentru aceste afecțiuni cardiologice?
Dr. Anca Mihaela Rădulescu: Dacă ne referim strict la screening, acestea de obicei se realizează la medicul de familie și constă în acele analize pe care le dă medicul de familie. Ar trebui, cel puțin o singură dată pe an, pacientul care nu are o problemă cardiovasculară să beneficieze de niște analize standard, pentru depistarea hipercolesterolemiei. Ce programe avem la nivel național și care sunt derulate, o parte și la nivelul județului Constanța? Sunt programe ce țin de programe curative. Ne referim la programe de implantarea stimulatoarelor cardiace. Din punct de vedere al acțiunilor prioritare, așa se numesc programele Ministerului Sănătății, avem un program de acțiuni prioritare vizavi de infarctul miocardic acut, în primele doisprezece ore de la debutul infarctului miocardic acut. Ambele se derulează în cadrul Spitalului Județean Constanța.
Rep.: Cum se vede sistemul medical prin ochii medicului Rădulescu la încheierea celor doi ani de pandemie?
Dr. Anca Mihaela Rădulescu: Să știți că a fost o perioadă grea, cu multe probleme. La început nu știam cu ce ne confruntăm și teama noastră ca medici, chiar dacă asta este profesia pe care ne-am ales-o și o facem indiferent de ce probleme ne izbim pe parcurs, a fost teama de necunoscut, inițial. Veneau, rând pe rând, tot felul de informații vizavi de acest nou virus. Apoi, încet-încet, ne-am „obișnuit“ cu statutul de medic care tratează pacienți COVID, pentru că inclusiv în cadrul Secției de Cardiologie am tratat și am avut pacienți COVID, cu patologia acută cardiovasculară.
Rep.: Ce cazuistică predomină acum?
Dr. Anca Mihaela Rădulescu: Acum este cazuistica noastră veche, să zic așa, ce ține de bolile cardiovasculare: infarctul miocardic acut, embolii pulmonare, decompensări de insuficiențe cardiace.
Rep.: Cum recunoaștem infarctul miocardic acut și cum îl putem gestiona?
Dr. Anca Mihaela Rădulescu: Dacă ne referim strict la partea de clinică clasică, de obicei apare o durere intensă, în zona retrosternală, în zona toracică anterioară, deputată brusc. Uneori apare după un efort intens, pe care îl face pacientul, alteori chiar și în repaus. Este o durere care merge de obicei pe membrul superior stâng, care se poate resimți până în ultimele două degetele ale mâinii stângi. Durerea poate iradia în spate, în gât. Uneori, fiind o iradiere atipică, durerea de undeva din piept retrosternal merge în brățară și în coate. Dacă ne referim în cazul femeilor, bătrânilor sau persoanelor tinere, apare o simptomatologie puțin diferită. Bătrânii, fiind și diabetici, au o simptomatologie mai puțin răsunătoare, o durere mai puțin intensă sau doar o echivalență de durere anginoasă. Ne referim că poate să respire mai greu, să simtă fatigabilitate extremă, stări de leșin. Femeile, până la instalarea menopauzei, se presupune că ar trebui să fie mai bine protejate de acest scut hormonal, să zicem, pe care îl au până la instalarea menopauzei. De aceea, ele trec puțin cu vederea aceste simptome pe care le atribuie uneori anumitor afecțiuni reumatismale ale coloanei vertebrale: junghiuri toracice.
Rep.: Cum ar trebui să reacționăm? Ce avem de făcut?
Dr. Anca Mihaela Rădulescu: Este clar că trebuie sunat la 112, la Serviciul de Ambulanță, de urgență, la un pacient de genul acesta. De ce spun că este ideal acest lucru să-l facem? Pentru că uneori, chiar și în primele ore, în primele minute de la debutul unui infarct miocardic acut, pot apărea complicații severe. Ne referim la moarte subită cardiacă, când pacientul poate suferi o tulburare acută în ritmul inimii, ce poate degenera în moarte subită cardiacă. Și atunci intervenția unui echipaj, care este specializat, poate fi salvatoare de vieți. Dacă știm că drumul pe care îl parcurgem până la cea mai apropiată unitate sanitară nu este foarte mare, putem încerca să ducem noi, aparținătorii pacientului. Dar, de cele mai multe ori, este bine să așteptăm Serviciul de Ambulanță, spunându-le domnilor de acolo că este o problemă urgentă de sănătate. Adică este foarte important să își păstreze calmul persoana care sună la un 112 și să explice exact ceea ce se întâmplă cu cel din fața lui.
Rep.: Ce ar trebui să știe pacientul în momentul în care ajunge pe secția de cardiologie? Ce urmează? Ce se întâmplă mai departe?
Dr. Anca Mihaela Rădulescu: Dacă ne referim la infarctul miocardic acut, pacienții care sunt eligibili și se încadrează în acest program, al Ministerului Sănătății, acțiuni prioritare infarctului miocardic acut, beneficiază imediat, după internare, de o coronarografie diagnostică și implantare sau nu, depinde cum este cazul, de stenturi la nivelul arterelor lezate. Ceilalți beneficiază, dar nu imediat, celălalt tip de infarct, beneficiază de un program al Consiliului Județean, de coronarografie diagnostică. Celelalte patologii rămân în secție, cu tratament vizând strict patologia acută.
Rep.: Ziua Mondială a Sănătății pune accent, în acest an, pe o planetă cât mai sănătoasă, să înlăturăm poluarea aerului, a apei și a hranei, pentru un viitor sănătos. Însă, vedem tot mai des aceste alerte în privința alimentelor, a fructelor, care au un nivel crescut de pesticide. Ce efecte pot avea aceste alimente, dacă le consumăm și nu știm că au aceste valori mari de pesticide, asupra organismului nostru? Ce afecțiuni pot să apară ulterior?
Dr. Anca Mihaela Rădulescu: Dacă ne referim la prima parte din întrebarea dumneavoastră, vizavi de poluare, inclusiv în ghidurile noi ale Societății Europene de Cardiologie apare această problemă. Rezolvarea acestei probleme de sănătate publică, de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, de reducere a poluării, pentru că ne duc, în timp, la agravarea problemelor cardiovasculare sau la debutul cât mai precoce al problemelor cardiovasculare. Vizavi de pesticide, au existat câteva studii făcute în Statele Unite ale Americii, dar la un grup de oameni expuși cronic la pesticide, prin munca pe care o desfășurau, pesticide și metale. Rezultatele acestui studiu spunând că o expunere cronică la pesticide poate duce la creșteri ale valorilor tensiunii arteriale, în timp, și apoi la boli cardiovasculare, ce țin de sfera ischemică, de boală cardiacă ischemică. De aceea, este foarte important ca politicile de sănătate publică să se axeze pe partea de reducere a poluării, indiferent că ne referim la aer, apă.
Rep.: Am ajuns la finalul interviului. Vă rog să transmiteți un mesaj cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății.
Dr. Anca Mihaela Rădulescu: Ne dorim cu toții să fim sănătoși și să ne menținem inima sănătoasă, pentru că ea este motorul care ne ține până la adânci bătrâneți. La orice semn că ceva este în neregulă, să mergem către medicul specialist. Chiar dacă poate trecem întâi pe la medicul de familie, dar ținta noastră să fie medicul specialist și, foarte important, să urmăm tratamentul dat de medicul specialist.
Rep.: Așadar, nu ezitați să apelați la medicii cardiologi. Și, așa cum a punctat și doamna doctor, dacă vi se recomandă un tratament, nu uitați să-l urmați. Altfel, riscați să ajungeți la alte complicații și atunci viața dumneavoastră este pusă în pericol. Vă mulțumim!
Dr. Anca Mihaela Rădulescu: Vă mulțumesc!
Alexandra VASILE
