În cadrul expoziției „Sâni” de la Art Safari București, este prezentată o instalație semnată de Lelia Rus-Pîrvan, artist vizual, profesor la Facultatea de Arte a Universității „Ovidius” și în prezent director al Muzeului de Artă din Constanța.
„…Simplu spus, Lelia Rus-Pîrvan priveşte propria feminitate şi experienţele vieţii legate de ea, de pildă, maternitatea, cu ochii scrutători ai artistului ce poate sesiza şi reda în opere plastice aspecte emoţionale ascunse privirii obişnuite ori unei vederi masculine.
Se creează astfel un cerc hermeneutic între condiţia asumată de femeie şi conştiinţa feministă a artistei Lelia Pîrvan Rus, fapt ce permite introducerea unui punct de vedere personal, critic şi evaluator, coerent cu sine, într-o bibliografie stufoasă şi complexă ce nu încurajează originalitatea. Astfel, arta feministă a domniei sale, adică afirmarea unui punct de vedere emoţional în opere plastice de pe platforma asumării condiţiei de femeie, conferă unitate şi originalitate prezentei lucrări”, a consemnat conf. univ. dr. Constantin Aslam – U.N.A. Bucureşti.
Explorați o expoziție îndrăzneață dedicată exclusiv sânilor, așa cum au fost ei reprezentați de-a lungul vremii în arta românească!
Sâni – Erotism: În arta începutului de secol XX, modelul neoclasic al sânilor adolescentini, abia înmuguriți, redați cu migală, se menține concomitent cu creațiile mai novatoare, influențate de impresionismul francez și de secesionismul german, în care sânii generoși, de femeie în deplină maturitate sexuală, sunt tratați în tușe lejere sau impasto, pentru a crea impresia de carnalitate.
Astfel, pictura românească modernă înregistrează uneori de la aceiași autori – Camil Ressu, Iosif Iser, Nicolae Tonitza ș.a. – atât nuduri academist-venusiene, culcate pe sofale boierești, în care sânii și pubisul personajelor sunt parțial acoperiți (sugerând, conform etichetei vremii, sfiala personajelor feminine), cât și reprezentări de budoar, în care trupurile feminine, cu forme rotunjite, dar atletice, se oferă privirii, expunându-și dezinhibate părțile intime.
Ulterior, geometrizarea și stilizarea corpului feminin în compoziții fanteziste, á la Ion Alin Gheorghiu sau Sabin Bălașa, dez-erotizează sânii, convertindu-i strict în motiv de reflecție formală.
Prin contrast, cele mai recente lucrări prezentate în expoziție – semnate de Roman Tolici, Felix Aftene, Paul Baraka Marat, Ondine Slimovschi – se apropie de formule hiper-realiste. Mizându-se fie pe evidențierea imperfecțiunii sânilor („prea” mari, „prea” mici, asimetrici, flasci), fie pe compunerea unui ideal digitalizat al acestora, sunt confruntate percepțiile sociale asupra feminității și sexualității.
Vizitați expoziția „Sâni” la Art Safari București, între 6 septembrie și 15 decembrie și descoperiți abordările diverse în care artiștii au redat această parte a corpului femeiesc!
L.M.
