Aplicarea deciziilor Curții Constituționale a României, privind prescripția, nu este unitară la nivelul tuturor curților de apel din România. În vreme ce instanțele din majoritata curților de apel au ales să aplice aceste reguli și să dispună încetarea proceselor, în alte cazuri judecătorii au stabilit altfel. Mai mult, nici măcar data de la care se aplică decizia CCR nu este aceeași în cazul tututor instanțelor. Fiecare judecător are propria interpretare cu privire la acest subiect, relatează EVZ.ro.
Curtea Constituțională a pronunțat în luna mai o decizie prin care a admis o sesizare referitoare la întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale. Judecătorii CCR au declarat drept neconstituțional un articol din Codul Penal care permite întreruperea cursului prescripției odată cu administrarea de noi probe de către procurori.
În fapt este o revenire al o decizie din 2018, în care a fost declarată neconstituțională o sintagmă din articolul din Codul penal privind cursul prescripției răspunderii penale. Decizia CCR nu a fost transpusă într-o nouă reglementare la momentul respectiv, astfel că judecătorii constituționali au revenit cu o nouă decizie. Guvernul a reglamentat aceast subiect abia în 30 mai anul acesta, printr-o ordonanță de urgență care modifică prevederile din Codul Penal.
De la emiterea deciziei Curții Constituționale cu privire la prescripție, judecătorii au analizat mai multe dosare aflate pe rolul instanțelor.
Majoritatea curților de apel au decis închiderea unor dosare penale în baza deciziei CCR, au fost și altele care au judecat altfel. Mai mult, nici termenul de la care se aplică această decizie nu este același pentru toți judecătorii. Unii au închis dosare luând în considerare fapte comise din 2014, mult înainte de decizia CCR din 2018, în condițiile în care măsurile Curții Constituționale nu produc efecte retroactiv.
Practica curților de apel favorabilă deciziei CCR
Conform statisticilor, la nivelul majorității curților de apel din țară s-a decis transpunerea în realitate și închiderea unor dosare penale în baza deciziilor CCR nr. 297/2018 și nr. 358/2022 pe prescripție. Astfel, în perioada 15 iunie – 15 septembrie 2022, 11 curți de apel au pronunțat 30 de soluții de încetare a procesului penal în baza deciziei pe prescripție. În schimb, curție de apel din Timișoara și Piteșți au refuzat să aplice deciziile CCR.
În cele mai multe cazuri a fost dispusă încetarea procesului penal în baza art. 16 alin. 1 lit. f teza a II-a: „a intervenit prescripția”. Este vorba în principal despre decizii date în apel față de condamnări de la fond, dar și despre unele pronunțate în cadrul unor contestații în anulare. În alte trei cazuri au fost pronunțate hotărâri în prima instanța la Tribunalele Harghita și Bucureșți.
Prima hotărâre având în vedere încetarea unui proces penal în baza deciziilor CCR a fost pronunțată la Curtea de Apel Bacău. Judecătorii au decis încetarea procesului într-un dosar de fals.
Curtea de Apel Timișoara cere clarificări
Pe de altă parte, în mod singular, o instanță a Curții de Apel Timișoara nu a aplicat decizia CCR, ci a sesizat Curtea Constituțională a României solicitând o serie de clarificări:
Dacă a mai fost aplicabilă prescripția specială din art. 155 Cod penal în intervalul 25 iunie 2018 – 9 iunie 2022 (momentele în care au fost publicate cele două decizii CCR în Monitorul Oficial);
Dacă cele două decizii pot fi invocate ca lege penală mai favorabilă în dosarele aflate pe rol până la 9 iunie 2022 (indiferent dacă faptele fuseseră comise pe vechiul Cod penal sau pe cel nou);
Aceeași întrebare ca mai sus pentru cauzele judecate definitiv în perioada 25 iunie 2018 – 9 iunie 2022 (indiferent dacă faptele fuseseră săvârșite pe VCP sau pe NCP).
Dosare în care termenul de prescripție a fost extins peste decizia CCR
Într-un alt caz, la Curtea de Apel Oradea, judecătorii au aplicat Deciziile CCR 297/2018 și 358/2022 retroactiv, începând cu 1 februarie 2014 – dată la care a intrat în vigoare actualul Cod penal. Aceasta pe motiv că art. 155 alin. 1 CP (declarat neconstituțional de CCR prin cele două decizii) a avut aceeași formă din 2014 până în 2021 când a fost modificat. Conform Constituției, însă, deciziile CCR nu pot fi aplicare retroactive, ele produc efecte doar din momentul în care au fost emise.
Tribunalul Harghita a dispus încetarea procesului, într-un dosar de evaziune fiscală, constatând că faptele comise în perioada 16 iulie 2012 – 28 iulie 2013 se prescrisesera la 28 iulie 2021.
Judecătorii au pronunțat condamnări
O instanță de la Curtea de Apel Piteșți a condamnat un primar de comună la 9 ani închisoare cu executare devansând din oficiu termenul de pronunțare, în condițiile în care dacă mențineau dată inițială erau puși în situația de a constată intervenția prescripției.
Într-un alt dosar, judecătorii au respins apelul declarat de alt fost primar de comună arătând că deciza CCR se aplică doar actelor de procedura emise după 25 iunie 2018. (dată publicării deciziei în Monitorul Oficial). Practic, judecătorii din Pitești au avut o opinie contrară celor din cadrul Curții de Apel Oradea.
Curtea de Apel Bacău a soluționat apelul față de două condamnări de câte 2 ani și 9 luni de închisoare cu suspendare pentru înșelăciune, fără a ține cont de decizia CCR. Faptele, comise în perioada 6 aprilie 2015 – 30 aprilie 2016, s-au prescris în intervalul 24 aprilie 2018 – 24 iunie 2020, conform luju.ro.
D.A.
